soapte

am auzit tarziu,mult prea tarziu cum,in intimitata placerii scotea sunete amortite-n bezna camerei.
imi sufla incet in jurul urechilor,parca soptindu-mi ceva,ce nu ar trebui sa aflu.
vis.
am avut impresia ca traiesc intr-un vis.in intuneric am vazut cum mainile noastre s-au transformat in monstrii.cum totul s-a dezvolatat in ceva gigantic,apoi am vazut o lumina.ardea slab dar cu cat dezchideam ochii mai tare,cu atat expunerea era mai mare,lumina transformandu-se intr-una intolerabila.
intr-un timp,n-am mai auzit,nici bataile accelerate pe care inima lui le avea,nici aerul cald ce-mi atingea urechea dreapta.am simtit cum totul se pierde usor in varful degetelor lui,cum alunecau usor pe corpul meu,aflat parca intr-o continua descompunere.
am simtit ca traiesc.ca sunt vie.am vazut si moartea.dar cel mai important,am vazut sclipirea ochilor sai,dimineata,cand ne-am baut cafeaua impreuna si ne-am privit nemiscati,fara vorbe,minute-n sir.