the future's right now.

*insert how to pure madness lyrics here*

speram la un sfarist de iulie mai putin dezamagitor.putin mai fericit,cu acea satisfactie care sa-mi gadile orgoliul.n-a fost sa fie asa,dovada ca niciodata lucrurile in realitate ,nu se termina ,ca in povesti,numai cu bine.
o fi tot ce-am trait eu in ultimul an ,basmul meu,dar nu se inchie bine.de fapt,basmele mele nu se termina niciodata cu bine,mereu exista ceva care sa rastoarne situatia.si atunci,daca un basm nu se termina cu bine,cum se numeste?
se numeste viata.si viata mea e ciudata,plina de hazarde.
ma trezesc in tot felul de situatii din care sau nu stiu cum sa scap sau nu stiu cum de am ajuns in ele si de ce?

e ca si atunci cand mergi multa vreme pe-un drum drept si la un moment dat te trezesti intre doua camioane.tu,masinuta ta si doua dihanii una in fata si una in spatele tau.atunci te amuzi,pe moment,dar dupa un timp,te misti prea incet si -ti pierzi pe deasupra si orizontul menit sa te ratacesti psihic in el.atunci,intre acele doua camioane,hotarasti sa depasesti.nu conteaza ca in fata ta e curba.semnalizezi,apesi pedala de acceleratie si dintr-o data esti din nou in fata tuturor.stapan pe situatie,inapoi in peisaj.
m-am intors si eu in peisajul meu.incerc sa-mi ignor situatiile conflictuale sau delirante in care ma trezesc.in unele chiar nu eu am ales sa intru,pur si simplu destinul mi le-a pus in fata in momente foarte putin asteptate.le numesc situatii facute sa-mi tulbure echilibrul spiritual.
situatii in care trebuie sa refuz unei tentatii si sa aleg calea cea buna.
incerc sa fac asta in momentul de fata.

si in situatii in care intru cu buna stiinta,sunt acum.sunt linistita,am reusit sa depasesc acele camioane,in momentul maxim al curbei.
si-acum pictez,pictez simboluri.asteptam de multa vreme sa ma ocup de asta.asteptam pauza aceea in care tot echilibrul psihic e ficat intr-un singur pun.cand pictez,imi pierd gandurile si le imprin pe culori.azi mi-am dat seama ca pictez simbolul festivalului la care planuiesc sa merg.de fapt semnificatia simbolului e alta,am citi multa vreme despre simboluri si scrieri.am de gand sa transpun in culori tot ceea ce ma fascineaza.

alta situatie,pe care am ales-o e festivalul.
nu e zi in care sa nu-mi fac cate-un plan,sau sa nu-mi mai pun un ban deoparte.azi adina mi-a adus si-un flyer(pe langa minunatii cercei cu iepuri albi) ,si-am gasit,printre cei care incanta muzical atmosfera si Taruna.am ramas socata.mi-am amintit de dimineti fumate in care ma trezeam ascultand nerepetat Sunrise in Varanasi,imaginanduu-mi ca sunt acolo.inca nu stiu cu cine merg.inca-mi caut oameni.eu,ma astept,fiind pesimista ca de obicei,sa fiu singura.o saptamana singura.la fel ca acum cativa ani cand mergeam singura la mare.imi placea.vreo doua zile eram timida si cercetam locul si apoi de nevoie imi faceam prieteni.worst case scenario pentru TC e ca voi face la fel.

si-apoi nu stiu ce am sa mai fac,in ce situatii sa (nu) mai intru.programul deocamdata e relativ simplu,fara erori.saptamana viitoare trebuie sa plec iar in cluj sa-mi caut apartament,intentionez ca pe la sfarsitul lui august sa incep sa ma mut.abia astept,emotia mea e generata de multi factori,dar mai ales de prima saptamana de mutat in casa noua,in care am sa fiu foarte socata.
intotdeauna mi-am dorit sa ma mut,sa-mi rearanjez camera,cuibul.acum am in sfarsit ocazia,si e ciudata.mi se face pielea de gaina.

si pentru maine,programul e error-less.maine se merge la cheful la care am ajuns (din gresela atunci) si anul trecut.chef de la care am plecat acasa muscata de fata.inteleg eu simpatia si incerc sa inteleg si modurile neconventionale de a atrage atentia unei persoane pe care o placi,dar chiar asa incat sa o musti de fata?haha,maine daca ma intalnesc cu omul acesta cu instincte de animalut turbat,am sa ma intreb "de ce am ajunsi aici?" asta dupa ce bineteles ma voi amuza teribil ,o vreme ,sa-mi aud numele masculinizat. "ce faci suzule?".sper sa am putin noroc si sa nu trebuiasca sa fac fata la cine stie ce situatie,iar.
anul trecut la acel chef am cunoscut si un tip care-mi aducea aminte perfeect de Spud din Trainspotting.avea un dar de a dar nicknames foarte faine oamenilor.adinei i-a zis "Lady X".iar mie..mie nu mai stiu.

maine-i ultima zi din iulie si-a fost pana la urma bine.cu toata dezamagirea si toare situatiile limite in care m-a pus,a fost o luna frumoasa.pacat de soare,pacat ca i-am pierdut luna-i minunata.

P.S - m-am vopsit.am spus eu inainte de admitere ca daca nu intru la foto ma vopsesc albastru si violet.a iesit multicolor,ca sa vezi ironie!

filmul.

atunci cand te indrepti spre casa ,mergand pe strazi intunecate cu geamul deschis si mana lovindu-se puternic de aer.atunci cand cerul pare atat te adanc incat te hipnotizeaza,iar subcontientul te trimite in cele mai dragi locuri,alaturi de cei mai dragi oameni.atunci cand prin parbrizul prafuit inca se vad toate stelele si-ai intinde mana sa le atingi,sa le simti.
atunci cand psihicul ti-e obosit,dar continui sa privesti inainte si sa speri la ceva mai bun.atunci cand nu-ti mai poti invinui destinul,pentru ca e o scuza prea usoara pentru greselile tale si o ironie prea grea cand amaraciunea ti-e provocata de existenta celor din jurul tau.
atunci cand stai la trei metri de casa,in jurul unui foc,pe-o straduta,intr-un orasel unde la 12 noaptea se stinge iluminatul stradal.atunci,in fata focului te simti incoltit de cele mai puternice stari meditative.atunci traiesti,in prezentul eliptic de rau si bine,de iubire si ura,de triste si bucurie.
atuci cand dizzy blonde,reascultata dupa doi ani te loveste si-ti provoaca cele mai stranii senzatii bi-polare.atunci spui ca totul va fi bine,intr-o zi,dar raul de pana atunci te trimite intr-o depresie temporara ,puternica.
atunci cand asculti unele sunete ,specifice dintr-o melodie si-ti imaginezi ca esti in videoclipul ei.in varianta ta,in felul in care tu vezi acea melodie.
atunci cand te gandesti ca ai o scuza buna sa pleci,dar parca nu mai vrei sa pleci pentru ca schimbarea si maturitatea te-au facut sa privesti altfel lucrurile si altfel situatia.
atunci cand esti contient ca nimic nu s-a schimbat,dar parca totl pare schimbat.
atunci cand i-ai trimite un mesaj,dar schimbarea te opreste.atunci cand stii ca are sa se schimbe ceva,dar pesimismul din tine te calmeaza spunandu-ti ca poate nu fi adevarat.atunci cand ti-ai mai dori o cafea dimineata cu el.sau un ceai.atunci cand ai imparti fara sa-ti para rau ciocolata cu alune,doar pentru ca exista.
atunci cand tot ce e sentimental devine un rod al imaginatiei si-un mod de a scapa de realitate.atunci esti in drum spre casa si-ti revezi filmele pe muzica.

atunci e filmul tau.filmul vietii tale.
filmul vietii mele,luni dimineata in drum spre casa.

deci,cum se intra?

sunt complet dezamagita de sistemul educational universitar din romania.adica de modul in care se fac admiterile.am avut media relativ mare pentru admitere,ba chair egala cu cea a unor admisi.insa greseala mea a fost ca nu mi-am trecut prima optiune taxa.astfel persoane cu media 6.96 au intrat la Publicitate,doar pentru ca au avut inspiratia sa treaca la optiunea 1 taxa si nu buget.astfel ,pana si elevi cu medii de admitere de 9.60 au fost respinsi.criteriul de departajare in caz de medii egale erau notele la romana oral si scris.dar nu s-a mai tinut cont de asta ci de optiunea taxa/buget.
mi se pare absurd.
explicatia data azi pe site a fost urmatoarea :

In atentia candidatilor respinsi

Dupa cum este stipulat si in fisa de inscriere, candidatii care au ca prima optiune Publicitate TAXA au prioritate la acordarea locului la specializarea dorita.
Acesta este motivul pentru care unii candidati cu medii mai mici sunt declarati admisi, in timp ce alti candidati cu medii mai mari (dar care au Publicitate TAXA ca a doua optiune) se regasesc pe lista celor respinsi.

Va multumim.

pe fisa de inscriere scrie in felul urmator :

Doar candidaţii care optează şi pentru locurile cu taxă vor putea ocupa unul din aceste locuri în situaţia în care au fost respinşi de la locurile bugetate.


dar e ok.e bine.totul se face haotic si fara sens.vorba lui Mircea Badea , "traim in romania si asta ne ocupa tot timpul."si tot la fel ca si Badea am sa rapund peste un anumit numar de ani,oamenilor care m-au dezamagit dar impulsionat sa merg mai departe :"multumesc pentru ca nu m-ati acceptat atunci,pentru ca mi-e mult mai bine acum"

hai hai,ca e bine,se poate si mai rau si doamne cum m-am obisnuit sa ma astept deja la asta!

Mellon Collie and the Infinite Sadness (part two.)

Junebug skipping like a stone
With the headlights pointed at the dawn
We were sure wed never see an end to it all
And I dont even care to shake these zipper blues
And we dont know
Just where our bones will rest
To dust I guess

incep sa cred ca nu prea am noroc.adica nu.nu cred asta.stiu deja.iar se intampla ceva dubios in univers.am fost respinsa la publicitate pentru ca "nu a completat toate optiunile".contestatia asteapta sa fie depusa,pentru ca fisa de inscriere a fost completata perfect si verificata de mine de trei ori si pe deasupra si de cei din comisie.mi se pare o absurditate.daca e sa raman respinsa atunci sunt CRPista.nu e absolut deloc ceea ce-mi place,dar eh.asta e.voi fi colega de facultate cu miss Sunshine si ne vom motiva sa mergem la cursuri.ha!
meanwhile incers sa ma gandesc ca exista un motiv bun sa nu studiez ceea ce vreau.am visat intr-o noapte ca e 2012 si salvez lumea.si acum ma gandesc ca ar fi un motiv bun sa fiu aceasta Bruce Willis a flmului meu,pentru ca nu pot sa trec intr-o alta cale a existentei fara ca viata pe care o duc acum sa fie implinita,macar intr-un domeniu.simt eu ca nu poate sa fie asa.e imposibil!
e bine,e bine,E BINE.ma bucur sa privesc sau sa ascult oamenii care au avut succes.ma impulsioneaza.sunt darmata psihic,dar nu vreau sa recunosc asta.ascult 1979 de la The Smashing Pumpkins si cred ca tonalitatea vocii si a muzicii e limba sufletului meu.
intr-o zi totul va fi bine.dezechilibrul universului meu e doar temporar.nu e prima oara cand se intampla...

***

ultima zi dintr-o saptamana tulburatoare,plina de aventuri si drumuri,plina de plans si melancolie,plina de zambete si capete prin nori,usoare ca baloanele cu heliu.nu mai pot sa raspund la intrebarea "cum ti-a fost admiterea?" pentru ca ma scarbeste domeniul.am inteles din momentul in care am vazut lucrari mai proaste ca ale mele,ca fiind admise,despre ce e cu adevarat vorba..nu vreau sa ma laud ,nu vreau sa fiu inteleasa gresit,dar eu stiu ca aveam sanse sa intru.asta,binenteles daca legile standard ar fi respectate si aplicate corect.dar in romania pana si talentul e pe pila sau pe bancnote.
tin minte ,dintr-o discutie mai veche, ca, pe bancnotele din nu-mai-stiu ce tara, se afla particule de coca ,de la cei ce prizeaza.eh,la noi,in romanica,se prizeaza spaga si pila la greu.un alt lucru de care m-am scarit.
in ziua in care mi-am aflat rezultatele am fost relativ ok.binenteles ca am avut vreo ora jumate,poate chiar doua,de chin psihic absolut si melancolie totala.dar au trecut foarte repede,aplincand diverse metode de a-mi atinge starea de neutralitate fata de lumea reala,imbecila si intrarea in misterul universului si al legilor sale.
mi-e bine.m-am obisnuit cu ideea si imi mai acord o zi sa ma gandesc daca vreau sa incerc,sau nu, la toamna sansele.nu mi-as petrece restul verii mergand inca la cursuri sau desenand noaptea.nu mai pot si nu mai vreau.sunt epuizata psihic.atat de epuizata,incat tot ce vreau sa fac e nimic.
vreau sa ma odihnesc,sa meditez,sa citesc o carte.singurul lucru care vreau sa tina de desen e ceea ce m-am apucat in zilele ce au trecut ,sa fac.adica sa pictez manadala.am citit foarte multa vreme despre semnificatia acestui lucru si cred ca vizual,e perfecta concordanta cu ceea ce am acum in suflet.
si ma bucur si ca inchei un weekend halucinant,petrecut fie la casa infioratoare,cu paiajeni-robot ,dar cu prispa de unde se vede cealalta parte a caii lactee,fie la chefuri unde oamenii pe care-i recunosc de-un an ,sarbatoresc.fie la soare ,pe drum spre casa,prin caldura ucigatoare,fie la cafele lungi si tigari interminabile cu mama.
mi-e somn.I need a little time for me.to sleep.and think.and sleep and think,and so so so on.
melancolia predomina,totusi.mi-e dor de oameni,de unii oameni in parte.mi-e dor de-o dimineata la mare,mi-e dor de-un drum foarte lung.mi-e dor sa fac tot ce-mi place.am sacrificat tot ceea ce ma reprezenta pentru examenele acestea,incat am uitat esenta lucrurilor.acum ma tot intreb"si ce fac acuma?".nu stiu de unde sa mai incep.cu ce sa incep sau ce sa fac mai departe.

Morphine city slippin dues down to see
That we dont even care as restless as we are
We feel the pull in the land of a thousand guilts
And poured cement, lamented and assured...

randon post.

si cu si fara contestatie mi-am picat examenul.aam vazut numele unor oameni cu lucrari mai proaste ca ale mele,care au intrat.sistemul educational din romania da gres intotdeauna.
m-am resemnat deja,oricum era in calcul si failing the exam.
maine ma intorc acasa and I'm sooo gonna have a long and relaxing weekend.with 20 hours of sleep,and watching again and again all 5 seasons of House.
ai mei sunt ciudati,imi tot spun ca "un sut in cur este un pas inainte,alexandra!".
well.asta e.cred ca mai incerc in toamna.dar sper macar sa intru la publicitate.I'm used to studing something I don't really like.si daca intru la publicitate,o sa fiu colega cu roli.daca intra si el.chiar colegi de grupa.
conteaza sa ma mut in cluj.universul compenseaza sooner or later,totul.chiar si un big big fail thingie ca mine.

trebuie sa-mi sun profa de desen.restul o sa alfe pe parcurs.de pe blog si din ranjetul meu ce exprima clar si concis "da!mi-am picat examenul..si ce-i?"

chiar l-am picat.cu o noapte inainte ma gandeam ca exista un motiv bun sa mi-l pic.exista un singur lucru pentru care as arenunta la tot.habar n-am care e faza.e destul de big,dar intotdeauan exista mistere in univers.cojones!
eh si ce daca l-am picat?
sa bem in continuare si pentru asta!doar sunt romanca si romanii,in general,sarbatoresc orice.

peace and love love.

P.S. watch "The Wendell Baker Story" pentru multe clishee.de fapt watch it while you're not fully coherent and in the ability to think ok. it is soo much fun!


cocktail.*edit*

ma dor picioarele.mi-e foarte,foarte somn si abia astept sa mananc ceva ca sa pot dormi putin.
hmm,sala 1, nr. 14,sevalet.model urat.puteam sa pic la barbat dar n-am mai desenat asa ceva.
femeia mi-a iesit ca toate femeile pe care le desenez.aduce ceva a modelul de ghips dupa care am lucrat atata vreme.in sala mea am vazut lucrari foarte bune,dar si lucrari dezastroase.a picat portret,bust.norocul meu,caci daca era sa desenez maini,imi ieseau carnati.
nu stiu la ce sa ma astept.eu ca intotdeauna ma astept la ce-i mai rau.o fi o forma de subapreciere.
sunt 58 de candidati la foto-video.2 pe un loc.
m-am intalnit si cu o colega din liceu.nu ma asteptam sa o vad acolo.credeam ca merge in anglia la studii.portofoliul ei nu e fantastic.dar stie sa deseneze.a avut profil.inca ceva ce de am scapat.am noroc.sper si maine la noroc.
oamenii cu care am intrat in vorba(incredibil,dar am stiut sa fiu sociabila) sunt foarte faini.ma gandeam ca mi-ar putea fi colegi.si mi-ar placea.unul din ei seamana cu el.ceva din fizionomie imi aducea aminte de el.binenteles ca un specimen ca acela e unicat.dar a fost placut sa-mi intorc capul,imaginand o alta persoana,draga.
am emotii.prea multe emotii.inima mea nu mai rezista mult.


***

e dimineata,e frig,soarele e undeva pe cer,i se vad razele din spatele norilor.
imi beau cafeaua,un ness la care am zambit cand am vazut cum mi-a iesit spuma,parca in cautarea unor vremuri de reugiu sufletesc.emotiile mele sunt chiar mai mari acum decat erau aseara,sau ieri.ma intreb cum o sa arate modelul si la ce o sa pic.
sper sa nu fac vre-o magarie,vre-un kitch.si sper sa nimeresc un semiprofil.

asumarea consecintelor.

cand te angajezi,in viata ,sa urmezi un drum,trebuie sa fii constient de consecintele bune sau rele ce au sa-i urmeze.
m-a fascinat ca,in seara asta,am avut ocazia sa ma enervez deosebit de tare pe un om care nu cunostea acest lucru.sunt o oaza de liniste il ultima vreme,am tot afirmat-o.sunt stresata,dar linistita.ironic lucru,chiar daca e in contradictie totala.sunt implinita din pnctul de vedere al sufletului meu.e liniste acolo pentru ca sunt constienta de absolut toate consecintele drumului pe care-l strabat acum.stiu ca undeva la capatul lui pot zambi fericita sau pot sa cad intr-o tristele bazata pe dezamagire.binele si raul are valori egale in balanta mea.
am invatat sa ignor lucrurile care ma pot trage in jos.am invatat sa bag in seama gandurile apasatoare.am invatat sa le transform intr-o masa plutitoare.si merge pana acum,treaba foarte bine.
imi zicea persoana din seara asta,despre cum ziua lui de nastere a fost stricata din nou din diferite motive.cum persoana pe care o iubeste l-a dezamagit a nspea oara si cum el se simte de rahat.singura mea replica,multa vreme a fost "asa,si?"
am incercat sa-i explic ca nici pentru mine ziua de nastere n-a mai fost ceva frumos, de mult.am avut mereu ghinion.am incercat sa-i explic si cum,atunci cand iubesti accepti tot ceea ce persoana pe care o iubesti, ofera.ii accepti schimbarile chiar daca ele te dezamagesc sau te intristeaza,ii accepti temperamentul chiar daca te scoate din sarite si mai mult,daca o iubesti cu adevarat o accepti asa cum e,chiar daca ea nu-ti ofera nimic in schimb.si ca ,doar din act pur egoistic,nu-ti poti spune "pana aici".nicioadata cand iubesti nu poti oferi libertatea persoanei,pentru ca in fond si tu iti doresti macar o clipa de fericire cu ea.
mi-a trebuit mie sa trec printr-un asemenea lucru ,ca sa constientizez toate acestea.

iubesc,accept,sufar,plang,ma bucur.dar nu-i cer nimic,pentru ca nu am nevoie.existenta persoanei,pentru mine e suficienta.a fost mereu,iar viitorul ascunde intotdeauna multe enigme.
cand am constientizat ca iubesc,am stiut "marfa".am stiu mereu ca poate sa existe nefericire totala,sau ore de tacere in care am sa ma simt cea mai fericita persoana din lume.
am avut scapari ultra egoistice in care i-am zis tot ce-mi doresc,tot ceea ce-si doreste subconstienul meu.dar nu mai e nevoie sa fie spuse.
de scapari toata lumea are nevoie,fie ca sunt ele sub forma unor declaratii de iubire sau de ura,fie ca sunt ele manifestari verbale violente.

fascinatia din seara asta a venit din mila pe care o cerea persoana asupra situatiei sale.atat direct cat si indirect.facea haz de situatia sa,in timp ce combina bere cu cafea ,devenind o existenta hiperenergica,invaluita in energie negativa.urasc oamenii care cersesc mila prin astfel de gesturi.
urasc pentru ca am trecut si eu prin astfel de faze.e josnic sa fii in asa fel si oamenii,in general nu ar trebui sa fie josnici.avem cu totii coloana vertebrala ca sa stam drepti,in fata destinului.
a cere ajutor,nu e josnic.prefer acum,sa cer ajutor cand simt nevoia sa strig.prefeer sa cer ajut persoanelor apropiate din jurul meu,sau mai bine,orefer sa-mi cer mie ajutorul.eu pot sa mi-l ofer cel mai bine,prin izolare si meditatie.


ah meditatia!
fascnatia mea,s-a transformat intr-un final intr-o ura de scurta durata.am urat acea persoana pentru ca-mi distragea atentia de la principalul lucru care se petrece in viata mea,acum.si aceea e admiterea.mi-a distras atentia si m-a trimis cu gandul la persoana care la ora aceea ,precum si la ora asta e la ceva chef,pe paduri.mi-am tot imaginat-o acolo..
mi-am imagiant multe lucruri.
ori,eu trebuie acum sa-mi imaginez doar admiterea.doar eliminatoriul.doar fisa de intrare pe care poate sa scrie "admis " sau "respins".
adica binele si raul.adica implinirea mea cu adevarat sau implinirea mea,in cine stie ce alt domeniu,ca act compensatoriu al universului.si daca in plan sentimental ma confrunt cu silueta care doar exista,neputand sa fac nimic pentru ea,deci pentru mine..atunci?atunci de ce nu m-as implini macar pe planul carierei?
binele si raul.
si nu in ultimul rand egoismul acut,de care sper sa scap intr-o zi.
si subcontientul apasator.
Have no fear, there's no fear about it
Nothing on top, gravity check, we got it

Everything spins my thoughts, spin around you,

Imminent crush , directions colliding.

protection.

This girl I know needs some shelter
She don't believe anyone can help her
She's doing so much harm, doing so much damage
But you don't want to get involved
You tell her she can manage
And you can't change the way she feels
But you could put your arms around her

I know you want to live yourself
But could you forgive yourself
If you left her just the way
You found her

exista oameni,care dupa o viata de desfrau isi gasesc linistea in biserica.renunta la stilul de viata egioistic si ajung sa creada cu toata existenta lor intr-o forta divina,pictata-n icoane.
intotdeauna am crezut ca acest tip de oameni sunt de fapt diin domeniul fictiunii.ca ei nu se caiesc de fapt, niciodata,iar religia e un mijloc prin care-si schimba infatisarea in bine,in fata lumii.
chiar daca in ultima luna am fost mai ocupata ca niciodata,chiar daca am fost coplesita de munca si caldura,am avut timp mereu sa ma gandesc la ce-am ajuns si ce-am fost.am ajuns sa cred ca acel tip de oameni,chiar exista.asta doar pentru ca mi-am dat ocazia sa constientizez si sa aprofundez schimbarea mea din ultimul an.
toate ideea bacului si a admiterii m-a facut sa ma gandesc enerm de mult la tot ce-mi doresc sa fac si sa traiesc,la tot ceea ce-mi doresc sa simt cu minile goale,cu sufletul si cu vazut.mai mult,am ajuns sa stiu sa-mi setez prioritatiile,sa-mi aranjez gandurile,sa-mi cuantific emotiile ,valorile dupa care ma ghidez.n-am primit doar nuante pozitive ca raspuns din partea sferei mele de influenta.
nu mai sunt fiinta care sa fuga de la un chef la altul,care sa stea pana la rasarit de soare in cautarea fericirii aparente.nu cred ca as mai putea sa fiu.nu-mi doresc si pana si subconstientul meu aproba acest lucru.
e adevarat,ca in ultimul an,n-am renuntat sa ma gadesc la persoana care-mi ..care..ma rog,exista intru mister si pentru revelare.dar nu e vina mea.toate circumstantele si toate minutele s-au aliat perfect de fiecare data ca sa realizez cate ceva,atat teoretic cat si practic.sunt lucruri care se leaga intre ele si sunt zile care le intareste.sunt momente prestabilite de o ordine a universului.
cred ca sunt acum una din persoanele care s-au calmat,gasind astfel linistea sufleteasca,din tot drumul pe care l-am batut in ultimul an,in ultima luna.cred ca sunt bine acum,pentru ca am reusit sa ajung sa cred ca exista un bine universal,capabil sa devolte un element compensatoriu.
binele universal,raspunsul la intrebarea de ce se intampla unele lucruri acum si nu atunci,de ce asa si nu in alt fel?
e imposbil sa explic mai clar tot ce simt.stiu doar ca sunt persoane care inteleg,care traiesc sau au trait toate starile pe care le simt..oameni care nu mai regreat linistea si nu mia duc dorul dezmatului.oameni care odata ajung din nou in fata furtunii,nu mai aleg sa intre in ea..sau cel putin nu asa de des ca alta data.
mi-e bine asa.ma bucur de pacea gasita precum ma bucur de arsita de afara.astept insa temperaturile scazute ale toamnei,pnetru ca toamna echilibreaza si mai mult totul si tot toamna releva mereu ceva interesant in destinul meu.

mai am putine zile pana la admitere.presiunea e mare.sufletul mi-e mult mai expandat decat universul,dar reusesc sa fat fata cu brio.mi-am printat si portofoliul.sper sa nu fie degeaba.sper sa sar de fericire in 22.sper sa pot zambi larg in 28,respirand usurata ca am scapt cu bine de tot ce a fost mai greu.si sper sa vina odata si ziua in care am sa renunt la orice activitate neuronala majora,in favoare decorarii noii mele camere si inaugurarii ei.
si timpul ..glumeste din nou...

rules of nature.

And you would never guess
I wanna miss you less and see you more,
See you more, see you more, see you more



ma tot gandesc cam de o ora,cum sa-i spun care e gandul meu atunci cand sunt pe scaunul de dentist.
atunci cand lidocaina iti arde gingia.atunci cand acea arsura precede o intepatura,poate doua si-o zgaltaiala zgomotoasa cu clestele.
curajul meu consta in asta.in tot fel de acte la nivel fizic.
aveam 16 ani,cand intr-o dimineata am decis sa-mi fac pierce in limba.nu mi-a plact durerea,dar mi-a placut ca dupa acea durere urmau ani cu un obiect neidentificat,fosforescent.trei ani mai tarziu mi-am desenat un iepure,pe spate,cu ace fine si cateva luni mai tarziu,un om bun mi-a adus luna de pe cer ,pe omoplat.desenele nu se opresc aici.
nici durerea.in trei saptamani am scos doua masele,avand ca principal motto : mai bine durere de-o zi,programata,decat durerea neprevazuta si intensa de cateva ore.
mi-am facut curaj la fiecare intepatura.
la ultimele,cele ce au presupus scaunul barbaric al dentistului,mi-am facut curaj,pentru ca am invatat sa-mi concentrez atentia in jurul unei persoane.o persoana animal,cu simbol de iepure.iepure alb.niciodata intr-un loc anume,sau intr-o zi anume.simpla existenta a acelei persoane,simplul fapt ca-l cunosc,trimite semnale creierului meu pentru a elibera endorfina mult iubita.
si-apoi ma gandesc cum sa-i spun fara sa-mi primesc replicile cunoscute.replicile de care m-am saturat?
Laura,profesoarea mea de desen,imi spune atunci cand ma incurc,sa-mi tin ochii intre deschisi.
ca e mai bine asa.vad mai multe detalii.ochii larg deschisi sunt tradatori.am transpus acest sfat si in day-to-day life. open your eyes,inseamna de fapt,keep them open but not too open,keep them close,but not too closed.e timp de expunere de 1/10.cand deschiderea nu e nici prea mare nici prea mica,iar lumina si informatia intra in cip asa cum trebuie.

in final,sa fiu directa?ar fi absurd,ar fi prea last year.dar daca e sa-i spun unde e locul meu de eliberare cand fug la dentist...ei bine..nu e dat nici de curaj.nu e dat nici de placere,pentru ca nu sunt masochista.e dat de existenta lui intru mister si pentru revelare,ca sa-l citez si pe Blaga.
existenta lui in aceasta lume.
acolo mi-e locul eliberator de endorfina.

.maine plec la inscriere.am emotii si nu vreau sa stiu cum voi fi inainte de eliminatoriul de marti.
cred ca-mi voi cauta iar inspiratia ,in existenta lui.ce ironic.

cuierul.

azi am reusit sa ajung la magazinul DIY .parca as fi fost un copil intr-un magazin cu dulciuri.tot felul de margele si paste colorate,sfori de nailon sau de panza,ata colorata, elastica ,inchizatori si verigute.am gasit un cuier simplu,de lemn ,pe care vreau sa-l personalizez.a fost primul obiect de mobilier cumparat pentru mutarea din toamna.pana acum mi-am cumparat o gramada de esarfe si textile bune de aranjat o camera in stilul adorat,dar mobilier nu.cuierul se bifeaza ca fiind obiect de mobilier.
eram cu maria si radeam amandoua de anii ce-au trecut.ne-am uitat la cuier si-am realizat ca am crescut.ca nu mai suntem copilele din clasa a noua,care fumau dupa scoala sau care fugeau de la ore sa piarda vremea.ne-am strans in brate ,viitorul ne asteapta si se indreapta spre noi cu pasi repezi.


abia astept sa treca si luna iulie.ma uit pe listele cu evenimente si vad cat de multe ocazii de 'phun and partey time' pierd,dar parca nu mai simt nicio remuscare.in doua saptamani stiu daca sunt admisa sau nu la arte.dupa eliminatoriu,celelalte doua probe sunt ca si luate.cred ca si la eliminatoriu,voi fi ca la bac la orale:atat de plictisita si obosita,incat abia voi astepta sa se termine ca sa pot pleca acasa si sa dorm.
si ma gandesc,ca acasa,daca voi lua egzamenul nu va mai fi 'acasa' cel pe care-l cunosc.nu va mai fi camera mea intunecata de unde se aude mereu muzica ciudata,nu va mai fi camera lui fratemeu unde dupamasa ,timpul trece mai usor pe canapea,nu va mai fi bucutaria unde pe masa se nasc povesti si accesorii din argila colorata.
si atunci?acasa va fi un nou spatiu.alti patru pereti unde nici mama si nici tata nu vor mea avea nimic de spus.vor fi alti patru pereti unde voi invata sa supravietuiesc,sa ma simt bine.alti patru pereti intre care voi visa.patru pereti unde voi putea sta seara langa un el,in pat,simtindu-ma libera.
e o responsabilitate tot viitorul.tot ce ma asteapta e o provocare imensa.viitorul e o schimbare radicala si o trecere de la mic la mare.examenele sunt acel drum initiatic de care se vorbeste in basme.
poate ca viitorul e basmul meu.numerele magice exista deja in el si toate-s prime.

cuierul meu de azi, a fost cumparat din banii primiti de la matusa mea.am fost ieri cu mama in vizita la ea.nu-mi iubesc prea mult rudele,de fapt pe ea nu o iubesc deloc.nu mi-e indiferenta si pot sa spun ca prezenta ei in viata mea nu inseamna nimic bun.trecutul ei pastreaza fapte urate ce se rasfrang asupra mea acum.cred ca remuscarile ei din prezent sunt mari si multe.
probabil incearca sa-si spele pacatele savarsite in fata parintilor mei si rasfrante asupra mea.
mi-a dat bani,pe care i-am acceptat fara nicio jena.
mi-am cumparat si hartii,pe care am inceput sa le folosesc azi,la desen.am reinceput desenul si m-am simtit tare bine azi,singura in sala reanjata.singura de fapt la tot etajul.a fost interesant.
am primit de la matusa mea si iarba pentru marele Ghetsby cnoscut si sub numele de Mircea sau Pufi.avea matusa si o pisica.pisica mi-a adus aminte de animalul ei,prin sariturile ciudate si dezordonate pe care le executa.am cules si fragi,dupa ce mi-am pierdut privirea in biblioteca imbacsita de carti ,praf si multe lucruri cu tenta kitchoasa.



violent and young.

ieri am stat toata ziua cu sufletul in pioneze.eram sigura ca am sa-mi pic bacul la geografie,pentru ca scrisesem foarte multe magarii.m-am calmat in secundele in care am schimbat cateva vorbe cu acelasi el care ma calmeaza si ma tensioneaza,de cand il stiu.(si da mi-e atat de dor de el,incat tot mai multi tipi mi se pare ca-i seamana ..fizic)
si apoi am primit un telefon.am fugit la scoala cu mama,dar pentru ca sunt o superstitioasa nu m-am dus sa-mi verific rezultatele.nu m-am putut cobori din masina nicicum...ma rog,pana in clipa in care s-a intors mama de la avizier si mi-a spus aproape tipand "da-te-n pizda matii jos din masina ca ti l-ai luat cu 9.36".mna si-am tipat,si m-am bucurat ..nici macar nu mi-am inchis masina,nici n-am stins luminile ,nimic.am fugit printre colegi la panou.mi-am vazut numele,al 3-lea pe lista.rezultatul la geografie a fost mic,dar mult mai mare decat ma asteptam.la filosofie am luat 9.80,mi-am scazut pentru ca am vorbit de Bergson,dar i-am zis Sartre.la romana am luat de asemenea 9.80 desi ma asteptam la un 8(avand in vedere ca am povestit mai mult la subiectul al treilea ,decat sa comentez).la engleza,constienta de greselile mele nota a fost asteptata 9.70.
media e mai mare decat ma asteptam si pe deasupra e multiplu de 3 : 9.36.
sunt foarte bucuroasa, tinand cont ca doar in ultimele trei saptamani m-am pus pe invatat.
de asemenea,orgoliul meu e putin crescut ,uitandu-ma la mediile mai mici ale colegelor mele care s-au chinuit sa invete si au luat meditatii tot anul.well..I guess I'm not that stupid as I thought I was.


ieri seara/noapte binenteles ca am sarbatorit reusita.
sarbatorit in asa hal incat pe la unu eram in masina chinuindu-ma sa dorm pe scaunele din fata.
filmele dinainte sa ajung in masina,au fost diverse.am fugit pe camp,sub clar de luna,crezand ca sunt intr-un film cu tema medievala.am admirat stelele,am vazut diferiti oameni care eram de fapt alti oameni.hehe..




dimineata nu mi-a fost bine.nici acum nu mi-e,trebuie sa recunosc.
am baut deja 5 litri de apa,sucuri de lamaie,m-am chinuit sa si mananc ceva,dar mi-a fost imposibil.



am iesit si cu colegii sa sarbatorim.eram in mijlocul delicioasei inghetate de fragi,cand m-am uitat la lingurita si mi s-a facut instant rau.ah da!de aia m-am lasat eu de baut si amestecat diverse treburi!

mmm..
a fost un weekend absolut reusit.azi a ajuns si fratello acasa.mi-era dor de el si pentru ca nu aveam cu cine sa ma cert(parintii mei au descoperit ca daca nu ma baga in seama ma calmez) si pentru ca nu am avut cu cine sa ma uit si sa sa rad la Mircea Badea(si cu ai mei a fost ok,dar cu fratemeu pot sa comentez mai beciznic) in fine, si pentru ca ..nu stiu.sunt diverse motive.
s-a intors cu o gramada de lucruri pentru mine.m-a surprins placut,pentru ca mi-a demonstrat ca ma cunoaste foarte bine.my presents: un tamtam/bongo,absolut potrivit pentru starea mea de spirit si camera mea,sapunuri si geluri de dus micute si dragute(din hotel,pentru ca eu colectionez asa ceva) ,creioane colorate de artizanat,sapunuri din tot felul de uleiuri,pentru ca stie cat de mult ador produsele genul asta,bautura traditionala,si asa mai departe.


de maine..nu de maine,de marti sunt back in bizniss.ma reapuc de desen,trag tare sa termin portofoliul,hm...adica tot ce asteptam sa fac inainte de BAC.trebuie sa spun ca parca nici nu am dat examenele.am avut emotii foarte mari inainte sa le incep,dar acum imi dau seama ca nu aveam de ce.totodata,asa de repede au trecut ultimele doua saptamani,incat tot ce pot sa sper e ca si urmatoarea luna sa treaca la fel de repede si sper ca peste o luna sa fiu la fel de bucuroasa ca si azi.

P.S. felicitari Ioana!! esti un geniu!

july,again.

e iar iulie si nu reusesc sa-mi dau seama cum de a trecut timpul asa de repede.as putea spune ca e un mister,dar ar fi deja prea banal,pentru ca totul a fost pentru mine un mister,in ultimii doi ani.
despre timp,vechea mea problema...nu pot sa spun decat ca pe un desen mai vechi,scria ceva foarte adevarat si potrivit starii mele din ultima si lunga vreme."irregular time flow"

vara in care ma aflu e deosebita din toate punctele de vedere.soarele topeste asfaltul si apoi ploaia torentiala il raceste pana in punctul in care diferentele de temperatura il crapa.florile sunt prea timide sa creasca,fructele sunt precoce.
nici rosile nu mai au gust,iar cele de gradina sunt elemente unice,scumpe,foarte pretioase.
mi-e dor de o gradina cum aveau prietenii parintilor mei,la tara.eu n-am gradina.gradina mea e cu flori si oricum de cand n-am mai fost la casa,atat de mult timp a trecut incat si florile s-au saturat sa astepte.

vechea mea stare,cea de plictiseala acuta,se manifesta din nou cu sadism.desi as avea atat de multe lucruri de facut,nimic nu ma poate stimula sa ma apuc de treaba.azi am reusit sa lucrez la cateva poze.ar trebui sa fac cateva mai multe..dar mi-e imposibil.
si apoi,mi-e asa de dor de cateva specimene ce populeaza planeta,tara si sufletul meu,incat gandu-mi fuge automat la ele.si ramane acolo,printre amintiri si zambete ore in sir.
mi-e frica de o depresie.
mi-e frica rau.