vapour rumours

decembrie.

in miez de noapte-mi zambeau gandurile halucinante.stateau toate aliniate langa mine,prinse cu sfoara de rafie de peretii caramizii ai incaperii.delirul era imens ,intrat fara sa stim,fara sa simtim in mintile noastre.timpul avea un curs iregular,trecand tot mai repede sau tot mai incet. si apoi ca din senin a disparut totul. si-am ramas singura cu gandurile mele.am intrat intr-o lume a oglinzilor unde-am gasit aceleasi intrebari,vechi deja de-un an.n-am gasit niciun raspuns,dar am gasit intr-un colt mucegait o teama transformata-n ura..

ura,un element definitoriu in ceea ce ma priveste.ura fata de oameni,situatii,ganduri,fapte.
ura pentru indescifrabil,pentru destin,pentru "toate lucrurile ce se intampla cu un motiv".
ura pentru luna decembrie.pentru ca in luna a 12-a ,la fel ca in ceasul al 12-lea,se intampla mereu lucruri la care nu ma astept.se rastoarna situatii.se clarifica sau se intortocheaza si mai tare soarta.
ce ma mira cel mai tare e linistea in care ma scald acum.linistea care poarta mirosul celei dinaintea furtunii.si mi-e groaza.mi-e groaza de inca o furtuna emotionala.mi-e teama ca n-am sa reusesc.ma epuizeaza linistea monotona,deja banala.imi irita urechile si as vrea sa opresc totul in loc.sa nu avansez,sa nu dau inapoi.sa ramana toate nemiscate-n jurul meu.ca o pauza,in care pot sa analizez fiecare detaliu.as gasi raspunsuri.anumite raspunsuri,dar nu cele pe care le caut.
astept, astept, astept schimbarea.astept sa vad ce-mi pregateste viitorul.ce-mi rezerva urmatoarele 28 de zile.in fiecare an s-a intamplat ceva care m-a marcat si sper sa nu mai fie niciodata un decembrie ca cel din 2007,cand am vazut moartea cu ochii si-am simtit adevaratul gust al vietii.
poate anul acesta e diferit.poate nu se va intampla nimic rau sau bine.sau poate chiar nimic..

si atunci...de ce nelinistea-mi infecteaza linistea cotidiana?

the good days/nights

now i'm staring inside, just wanna be free

trip trip tripin on thin ice.
putin probabil sa pic,imi tin echilibrul intr-o camera goala,unde muzica se amesteca cu vocile si totul se transforma intr-o bataie ciudata a basului.
e liniste afara,pe strazi,e cald inauntru.si rasetele noastre se pornesc intr-un dans halucinant o data la 20 de minute.ne intelegem prin semne sau telepatic,dar e bine.ne intelegem,radem cu putere sau pe silentios.lumea e confuza-n jurul nostru.
in ochi mi-a intrat ceva acum cateva zeci de minute.ma deranjeaza.e prea mult fum.
cojile de la fistic au ramas o vreme pe masa.fisticul avea gust de altceva.nu stiu exact ce.
mi-e foame.
taximetristul a mers prea repede si am crezut ca vom face un accident.
au deschis podul.
mi-am amitit de alte seri,mai vechi.la fel de ..ciudate.si placute.

sweet tides...

toujours un peu perdu

in seri ca aceasta ,imi pleaca gandul in alte timpuri si-n alte lumi.ochii deruleaza pe ploape imagini ascunse,care aduc un zambet la fel de dulce pe cat de amar,pe buze.un zambet care dispare si-n urma caruia anumite senzatii de frica se instaleaza.

e frig,imi fumez ultima tigara din pachetul de lucky(super-original-si-american-fara-avertizari-sau-poze-macabre-super-photosh8) pe balcon,incerc sa nu ignor linistea de afara pentru ca ma las cuprinsa de tot felul de sentimente,contrare,ambivalente,bipolare.o parte din mine trage si ignora totul in timp ce cealalta s-ar ascunde dupa fusta mamei,cand se gandeste la viitorul tot mai palpabil.si nu e munca.munca ce urmeaza a fi depusa e magnifica.intotdeauna mi-a placut sa muncesc,sa am ce sa muncesc,sa fiu ocupata.
sunt drumurile,plecarile,revenirile,ploile si soarele.
revederile.
revederile ma sperie.nu stiu cate au sa fie.de fapt nici nu stiu daca au sa fie.probabil asta ma sperie cel mai tare.sau probabil mi-e frica sa nu alunec pe panta aceea inghetata,pe unde-am mai alunecat si pe care m-as arunca de buna voie doar daca mi-ar zice.
n-am sa reusesc niciodata.
ma impulsionez.cred ca va fi bine.sper.trebuie sa fie.toate lucrurile se intampla cu un motiv.
si trebuie sa existe undeva o explicatie solida,la toata stearea mea cu radacini mari si adanci.

scrumez din tigara si ascult inca o data melodia de care nu ma mai satur.o alta piesa care-mi aminteste de persoane(sau de fapt..de-o singura persoana..) din viata mea.de zile sau nopti petrecute cu ele...(..ea)
versurile-mi injecteaza fiori reci cu interior fierbinte-n coloana vertebrala.e destul sa schimb genul,ca sa fie adevarat fiecare cuvant.

J'étais si joune quand je l'ai recontré,
Il m'a prise par la main.
Il m'a envoyé dans les nuages,
Il m`a emmené dans les étoiles
Dans son chambre, odour capricieuse
Sur les murs des images au paralléles

old ways.

And sometimes you close your eyes
And see the place where you used to live
When you were young

mi-am cautat o carte de franceza,intr-un dulap inchis de prea multa vreme.credeam ca e acolo,ca am sa o gasesc,ca ma va ajuta cu ceva insa mi-am gasit copilaria,inocenta si mai tarziu,in pagini mai putin ingalbenite de vreme,dezastrul moral si fizic.
am gasit in caietele cu coperti groase ,desenate in culori vii,pagini peste care vremea si-a lasa urma.am facut un efort vizual ,incercand sa-mi descifrez scrisul din alti ani.am incercat sa-mi amintesc de ce anumite pasaje exista si la cine faceam atunci referire.putine mi-am amintit...
putine inca-mi sunt clare.e uimitor cate-am uitat,cate-am facut,cate-am trait si cum toate au fost uitate pe zeci de foi si sterse complet din minte.
am gasit agende dintr-o perioada ciudata,de decadenta morala si spirituala,dintr-o perioada confuza si marcata de oameni acum morti,greu de uitat si prea usor de amintit.m-am pierdut in toate trairile halucinante ,in toate aventurile ,in toti anii.
n-am stiu c-am crescut.in mintea mea toata schimbarea era fizica.azi am realizat ca sunt tot mai aproape de 20 de ani,ca timpul nu mai sta in loc,ca merge in ritm alert inainte,tot inainte.
am ascultat diferite melodii si-am citit diferite poezii,pasaje din carti si replici din filme care si-au pus amprenta pe mine.din nou,trebuie sa spun c-am uitat de multe din ele.ultimul an si-a pus mult prea tare accentul pe mine si parca tot ce-am trait inainte nu mai exista.aproape toate amintirile au fost pana azi,inchise intr-o parte a mintii mele.inchise intr-o camera,unde lumina a fost stinsa multa vreme si praful nu a fost sters demult.mi-as dori sa pot face asta din nou-sa-mi inchid cele mai recente amintiri intr-un cufar.doar intr-un cufar,pe care sa-l deschid cand chiar am nevoie.o data la cativa ani.mi-ar placea pentru ca ar fi unul din putinele moduri in care as reusi sa incep cu adevarat de la zero totul.
probabil ca nu mai am sufletul acela de alta data,de aceea nu mai am vointa si puterea necesara.
probabil ca " batranetea" mea nu ma lasa sa uit ci-mi accentueaza adesea trairile,prin diferite metode.

imi fumez linistita tigara ,in timp ce-n camera luminata slab,se aud The Killers cum canta When You Were Young..imi amintesc o iarna frumoasa si cu putina zapada cand aud melodia.imi amintesc si-un revelion dincolo de limita imaginabilului.imi amintesc multe si e ciudat.nu-mi amintesc nimic inainte de tot...ma rog,nu-mi aminteam..acum imi amintesc,dar nimic aproape nu mai e clar...

We're (were) burning down the highway skyline
On the back of a hurricane
That started turning
When you were young When you were young