temple of the moon.

When you dream there are no rules.
People can fly.
Anything can happen.

azi mi-am luat "il concedio" cum ar spune cumnatul unei prietene.

mi-am luat liber cu doua zile mai repede,pentru ca am avut nevoie sa ma odihnesc.ma asteapta inca un weekend nedormit,ma asteapta o saptamana plina de carti,caiete si desene,ma asteapta la sfarsitul ei o noapte de inviere si cu ea si singura data pe an cand merg la biserica.
mi-as dori sa am credinta aceea in Dumnezeu,pe care am avut-o in copilarie.mi-as dori sa cred ca undeva la capatul universului se afla un zeu,sau mai multi,sau pur si simplu se afla ceva.mi-as dori sa nu fiu incoltita de limitele necunoscutului.asa ceva e imposibil,m-am uitat la prea multe documentare pe Discovery.

am vorbit azi cu un vechi prieten.vorbit e mult spus,pentru ca am schimbat cateva vorbe.a spus in cateva randuri niste lucruri care mi-au dat de gandit."m-am saturat sa imi fac idealuri si sa le vad cum se prabusesc. M-am hotarat ca stiu ce vreau si e destul sa lupt ca sa am, chiar daca nu o sa obtin. Deep, I know. Cred ca m-am lovit la cap... dar gata cu traitul in trecut."
il stiam ca un tip pesimist.intradevar m-a cam socat ce a zis si cum spuneam,mi-a dat astfel o tema serioasa de gandire.m-a impulsionat sa ma redirectionez si eu spre borna cu plus a vietii,dar parca vad ca pe maine,imi dispare tot cheful.maine am sa-mi dau seama ca mi-e imposibil.

maine,pe langa dezamagirea ca n-am sa pot,ma asteapta o trezire foarte matinala(ironic,mi-am luat liber tocmai ca sa nu ma trezesc de dimineata),ma asteapta un drum de 2 sau 3 ore,depinde de trafic,ma asteapta-sper-un drum insorit,spre persoane cu soare la cap si zambet pe buze.

de asemenea,sper sa ma astepte si lesa,ca sa nu am tendinta,ca un caine prost ce sunt,sa trag iar la ceva ce nu trebuie,(ironic,nu ne-am vorbit un an,ca sa ne vorbim o noapte si iar sa nu ne mai vorbim un an),
continui sa cred ca nu-mi pasa.repet cuvintele amicului meu in cap,poate le invat si semnificatia.

azi e luna plina.

saturday night fireworks.

My moon, my man's a changeable land
Such a loveable land to me
My care, my co-lead barber I know
There's nowhere to go but on

ne-am urcat in masina si ne-am dus spre padure.mi-era frica sa o iau spre baraj,asa ca am ales alte ocuri.peste tot insa ne-am impotmolit in filme ciudate.am ajuns la un capat de drum,unde niste utilaje mari,sapau in noroi.era intuneri si lumina lor de orbea.nu am inteles nimic,totul parea a se intampla la capat de lume,la sfarsitul si inceputul universului,unde se construia o noua viata.
drumul inapoi mi s-a parut mai scurt.ne-am oprit pe campia din parc.am stat acolo,intr-un frig acceptabil,al noptii de primavara.
ne-am uitat o vreme cer.era senin.am zarit si luna,mai lumina ca in seara precedenta.o stea cazatoare a taiat bolta.am vazut-o cu coltul ochiului.mi-am pus o dorinta.
eram toti intr-o liniste totala,intr-un delir emotional halucinant.si apoi,au inceput artificiile.
a fost un moment unic.am trecut de la paranoia tipica,la incatare totala.culorile erau fascinante.
am remarcat cu totii,ca eram foarte aproape de pamant.daca intindeai mana le putei prinde.carnea ti se putea arde,totul se putea desface in mii de bucati,carbonizate.
noroc ca eram in departare.

am mai facut cateva drumuri.in masina era cald si in drum spre casa,m-am trezit vorbind cu un omulte simpatic,despre deliruri,festivale in aer liber,culori si mitologie.am realizat ca suntem vecini de strada,doar ca eu stau mai la capatul ei.
ne-am spus noapte buna.
am ajuns si acasa,desi m-as fi intors in oras.mi-era prea somn si dintr-o data prea frig.
toata noapte-am stat treaza,uitandu-ma la house.
nu e problema.toata ziua,am stat in pat,traind inutil doar ca sa fac umbra pamantului.

cu o zi inainte,am prins soarele de-un colt si-am plecat la pozat.ne-am simtit bine,lasand orasul in urma.am ajuns in tot felul de locuri,pe drumuri cu broaste sau cratere.am trecut pe langa casa unei fiinte tare dragi mie.am crescut alaturi de ea.mi-e un fel de a doua mama.am vazut-o in curte,singura.mi s-a parut cea mai trista imagine din ultima vreme.n-am avut puterea sa opresc si sa o salut.nu vroiam sa ma cufund in tristete si mai tare.cel putin,nu si in tristetea altuia.
seara a fost rece.am racit,jucand fazan pe formatii cu niste oameni faini.am ras de rasul haotic al unui nene.acum imi tot amintesc formatii pe care nu le stiam atunci.
nu pot sa gandesc cand sunt presata.

her superman and sun


our special Ralu.

fool moon :)

prima data mi-am zis acelasi lucru : incepe o noua etapa a vietii mele.trebuie sa uit trecutul si sa -mi vad de viitor.mi-am repetat replica si azi,in timp ce-n oglinda din fata mea se reflectau un artist,un soare si-o panza de piele.n-am reusit sa cred nimic din tot ce mi-am spus.nu reusesc nici acum,desi iar am exagerat de multe semne ca ar trebui.poate ca iar are sa se intample ceva ciudat in viata mea,poate iar am sa gasesc un motiv bun sa-mi distrag atentia de la acel ceva,la care in mod involuntar tin extrem de mult.
cine stie.
viitorul rezerva mereu lucruri interesante.ciudat e ca, sunt toate asa,doar cand le privesc ca pe impliniri ale trecutului.
in cele din urma,acesta mi-e destinul.trebuie ,totusi,sa-i urmez cararile.


soarele a fost pe cer de dimineata.mi-am amintit de acea dimineata in care-am dat startul micilor placeri pictate.am fost agitata si emotionata pana la amiaza.in clipa in care metalul a atins pielea,m-am calmat instant.totul a tinut mai bine de doua ore.dar in cele doua ore,mi s-a facut si cea mai faina surpriza..usa s-a deschis si Soarele a intrat in incapere.am ramas fara cuvinte,de fapt... nu.n-am ramas fara cuvinte,pentru ca repetam intr-una "du-te dracului,nu-mi vine sa cred,esti nebuna!"
evident,din dragoste si bucurie ca era acolo.recunosc ca sunt o persoana tot mai triviala in ultima vreme.cam de cand am masina.dar sunt mult mai calma si mai calculata.
totul a fost un cadou de ziua mea(pentru ca intr-o luna,va fi gata de tot!) si chiar m-a lasat masca gestul.desenul e perfect executat,in toate detaliile posibile.sunt incantata!
de azi inainte luna va straluci la orice ora,fie ca e zi,fie ca e noapte....

si..presimtun weekend nedormit,pentru ca se anunta mult soare..

cause and effect.

do you think the world is comming to an end?

pe la 4 m-am trezit ,parca dintr-un total delir.eram inca in delir,in intunericul strapuns de-o umina slaba,cu diferite forme.am crezut ca e sfarsitul lumii.pret de cateva minute ,am stat nemiscata,cu privirea impartita in mii de parti,absolut sigura ca se sfarseste totul.
cand am adormit,m-am intors la vechiul vis,vechiul cosmar,eternul,fascinantul.
tin minte disperarea din visul meu,supararea."de ce te amarasti fara sens?" si m-am trezit,constienta ca in prima zi a lunii,are sa-mi mearga bine,asa cum imi merge bine de fiecare data cand visez acest personaj,acest om,aceasta fiinta.e ceva defect in subconstientul meu,sa cred mereu asta.

nu conteaza cum mi-a fost ziua.a fost plina de soare.tot ce conteaza acum sunt orele,saptamanile si lunile ce urmeaza.presimt ca multe nopti de acum inainte vor fi luminate de luna.presimt ca multe lucruri au sa se schimbe din nou.presimt prea multe si cred ca absolut toate-mi slabesc puterea inimii.daca ar fi dupa mine,n-as fi schimbat niciodata nimic.cred ca mi-ar fi fost mai bine asa.

nu-mi (mai) vorbeste.nu stiu de ce,nici nu mai stiu de cand.ideea e,ca,mintindu-ma ca nu-mi pasa,incep(iar) sa cred asta.pana cand,nu stiu..dar stiu ca exista mereu loc de dat ziua buna,chiar si dusmanilor.si eu nu-i sunt dusman.nu i-am fost niciodata.nu l-am urat niciodata,chiar daca am incercat,in speranta ca asa imi va fi mai bine.n-am sa-l urasc,n-am sa-i fac nimic.am sa continui sa observ lucruri,fara sa ma implic,fara sa cer si fara sa zic ceva. poate cantitatea de informatii sufletesti pe care i-am zis-o in acea noapte a fost mult prea mare,dar cred ca si-a avut rostul.nimic nu a fost spus cu un scop anume.totul a venit pe moment.nu am vrut sa-i fac rau,sau sa-i schimb tesatura neuronala in vreun fel.tot ce a fost spus,a fost spus pentru ca era timpul.pentru ca aveam nevoie. in fine,m-am obisnuit deja cu situatia,cu situatiile. asa cum am invatat in ultimii ani,timpul le rezolva pe toate.

pentru maine am emotii.