lss (long story short)

thereţs something about his body that reminds me of the white rabbit.

sinele interior se află într-o luptă apringă cu ochii ieşiţi din orbite.o luptă între nevoia de a inspecta fiecare bucată de piele ce-i acoperă scheletul,muşchii şi predispoziţia spre afişarea unui comportament moral,de faţă cu un public sever,poate chiar restrictiv,câteoată chiar impunător în stabilirea unor relaţii amicale între trupul semi dezbrăcat şi puiul de drac ce nu-şi poate controla glandele salivare.fugitiv prin minte,fantasme şi memorii se îmbină,instaurând dorinţa eliberării încăperii de toate sufletele-n plus,prezente.

şi-apoi apare delirul.se naşte suav din nevoie şi din nevoia revederii.

sudoarea-i arde trupul ca acidul şi cutele de pe abomen îmi amintesc de glumele aruncate-n drag,altă dată,spre iepure.

nevoia creşte ,în timp ce camera se goleşte de oxigen.fumul îmi topeşte creierii şi-mi obligă capul să stea plecat.spre răsărit de soare,subconştientul îmi va îndeplini dorinţa, exprimând dorinţele ascunse,sub formă de proiecţii mentale,dulci din REM.şi-apoi,şi-apoi dacă apar în vis,realitatea are schiţat un plan de evadare.

vote me,please?

so I am taking part at a Facebook contest sponsored by a local piercing shop.

the theme is : PIERCED TONGUE and since the adolecent me decided 5 years ago to pierce her tongue,the now-more-mature-me has decided to take part at this contest,hopefully winning some nice things from PIERCE YOURSELF .

you can help me win by clicking on THIS LINK  and hitting the LIKE button.(yes,being a fb contest the number of  LIKES count as votes)

I promise cookies from the dark side,if I win.

thank you and have a nice day!

uleiuri de noapte.

într-un capăt paralel de univers,în coordonate identice cu cele-n care tu îţi cauţi rolul existenţei şi eu,eu mă hrănesc cu fărâmituri de lume,într-un capăt paralel de univers,noaptea-ţi ung trupul cu uleiuri stoarse din fructe şi plante,furate din poveşti biblice,din grădini edenice,din lumi mitologice.

lumi paralele sau doar imaginare,desprinse din viitoruri sau trecuturi neîmplinite,rămase nascute,în minţile şi sufletele muribunde,printre toţi oamenii ce-şi pierd capul,în mereu alte şi alte circumstanţe,potrivit numite sociale.

dar eu ,eu îţi ung trupul,seară de seară,cu uleiuri.,după apus de soare,după răsărit de lună,între asternuturi vaporoase,crem,albe,plămânii.şi-ţi mai simt pielea cum capătă tremurul vieţii şi-ti aud răsuflarea,lină,încercând să facă faţa prezentului de care,uiţi aşa de-uşor.citesc mereu în ochii tăi,toată neînţelegerea pe care-o am faţă de bătrâul timp,când soarele se scaldă în marea albastră a cerului şi sudoarea-mi topeşte minţile.citesc în ochii tăi confuzia-mi pentru variabilele pământeşti,dar niciodată nu mă opresc să-i iau in braţe ,să-i linistesc.nu-mi pot explica de ce,de ce continui mereu să-ţi frământ trupul,cu mâinile-mi alunecoase - o fi  vreo formă de pedeapsă ,pe care egoul mi-e dator să ţi-o aplice,pentru toate nopţile acelea de ger cumplit,din mijloc de vară.

şi mă amuză teribil spasmele trunchiului tău,când degetele-mi alunecă pe coloana-ţi vertebrală.de parcă ai ghici c-aş vrea să-ţi despic spatele osos,să-mi fac bici din stâlpul trupului tău şi să-ti lovesc pielea cafenie apoi cu el.şi-mi mai place să văd că uiţi să clipeşti,conturând mai mereu,un zâmbet amar,cu buzele uscate,pe care nu ţi le-am atins din fragedă tinereţe.şi-mi mai place să smulg pielea de pe ele,să ţi le umezesc apoi cu vârful degetelor scăldate-n uleiuri fierbinţi,să ţi le-nmoi şi să-ţi calmez durerea,lăsându-ţi frica vie în glandele-ţi vocale întrerupte.

şi înainte de răsărit,îţi las mereu,trupul epuizat,desfăşurat pe patul moale cu aşternuturi crem,albe,plămânii.

şi-ţi pierzi apoi minţile,scărmânat de trupul meu nerăbător,în primele bătai ale luminii solare.

all these other ways.

binenţeles că uneri e mai uşor,la fel cum câteodată e atât de greu,încat nici inima scoasă din piept şi servită ca fel principal,nu mi-ar alina puţin trăirea.dar devine tot mai uşor şi ideea că am să-l împart mereu,mereu în bucăţele,cu păsari sălbatic,pare să fie mai uşor de acceptat,atunci când,în profunde trase meditative,îmi trăiesc viaţa cu el,aşa cum ar trebui şi asa cum ar fi ea frumoasă  dacă viaţa s-ar derula ca-n poveşti şi Pământul nu ar fi un glob mare,înnecat în egoism morbid şi false existenţe.

trăiesc în lumea mea,dar nu mai e demult un păcat,căci toţi trăim în lumea pe care sistemul cognitiv o făureste între cei patru pereţi rotunzi ai craniului.trăiesc în lumea mea şi-acolo,în cele cincisprezeceminutedemeditaţie,sunt fericită,pentru că acolo,dimineaţa e mereu soare şi noaptea luna crapă cerul cu lumină,lasând celălalt capăt al galaxiei,expus unor atingeri suave.

carnea de iepure e bună şi din egoismul pe care-l întalnesc în transe,se naşte altruismul în viaţa reala.nu mi-aş împărţi masa şi nici măcar destinul,cu toate cele ce-i cad pradă animalului sălbatic,domesticit adesea prin paturi uitate de timp,în colţuri de Terră.

adesea mă pierd în alte timpuri,în timpuri în care ideea c-am să trăiesc mult şi bine,tânjind dup-un animal ce-şi pierde minţile-n păduri şi case desprinse din poveşti,părea imposibilă.dar,dacă e să mă uit în toţi acei ochi de timp,am să văd mereu copila tânjind după o poveste de drag şi dor.cel mai mult îmi place să vad orizontul,năcut dincolo de limita ferestrelor.oh,acelasi orizont ce se naşte şi conturează,în alte perspective şi.-n alte vieţi,ce cu atâta drag îmi amintesc de jurnalele secate de adolescenţa-mi rebelă.

îmi place să cred că mi-e mai uşor,că e una din acele perioade în care mă lipsesc de semnificaţiile existenţei lui.dar nu ştiu cum exact se face că ,mai uşor mi-e să uit de-acele timpuri în care nu alergam după blănuri albe,decât sa nu-mi pierd minţile noaptea,la gândul că la răsărituri cosmice,am să-i simt din nou sudoarea pe buzele-mi secate de dor şi nepăsare.

şi vara e lungă şi meditaţiile şi-au pierdut înţelesul din şcoli,câaştigân unul sfânt şi unic,unde existenţa fericirii absolute nu e o simplă variabilă,ci un fapt împlinit,când cele trei luni de căludură şi iubire,mă prindeau pe ţărmuri şi drumuri fără de sfârsit.