spying glass

Life opens up opportunities to you, and you either take them or you stay afraid of taking them.

doamne,a mai trecut o luna!nu-mi vine sa cred cat de repede a trecut timpul,cat de mult s-a marit ziua,cat de cald s-a facut soarele,cati copaci au inmugurit.
imi amintesc din toata luna ce s-a incheiat putine lucruri.intradevar,nimic interesant nu mi s-a intamplat cu adevarat.umilirea mea psihica si spirituala sta la ordinea zilei.."i'd cheat destiny just to be near you"..am raspuns asa la o intrebare ce mi-a fost adresata in vara.ei bine,se pare ca lucrurile care ma afecteaza spiritual intr-un mod ( nu vreau sa zic dureros,pentru ca suna urat,dar fie) dureros,sunt cele mai greu de uitat si cel mai usor de retinut.
incerc sa transfer acest lucru in partea intunecata a lunii.destinul oricum imi joaca feste,multe coincidente imi deruteaza mintea si micile placeri ale vietii sunt tot ce mi-au ramas ca leac,impotriva marii si eternei mele probleme.



nu stiu ce vreau de la aprilie.stiu ca mai e o zi..si iar se schimba ceva,iar adaug un moment x,bun de tinut minte toata viata.un mic cadou de ziua mea as spune,pentru ca pana atunci e chiar finit.
imi amintesc de-un aprilie trecut.de-o seara ciudata,de omul ciudat,ciudat de drag,de pozele pe care le-am sters din greseala.o greseala pe care inca o regret!(m-am invatat minte sa nu mai folosesc shift+delete)

stiu ca mai e o luna pana cand vine si ziua mea.ma intreb ce-mi rezerva anul acesta ziua de 1 mai.atata lume imi face planuri,in atatea locuri ar trebui sa fiu si eu parca-mi doresc un singur lucru:sa stau ascunsa toata ziua,sub plapuma,pe intuneric,in camera mea,meditand la tot ce-am facut,la tot ce-am trait,la tot ce-am simtit.in fiecare an mi-e frica de ziua mea si poate doar pentru ca de fiecare data m-am simtit singura,chair daca am fost inconjurata de multi oameni.
am sa-mi fac un plin,si-am sa ma duc tot drept.
probabil.
dar mai este o luna.

si mi-e frica de aprilie.mi-e frica de fiecare zi noua.mi-e frica de toate schimbarile.mi-e frica de vara,mi-e frica de toamna.pe scurt mi-e frica si de primavara.mi-e frica de aprilie..e o luna plina de feste.plina de ciudatenii.de lucruri nebune,nu intotdeauna bune.
e o luna ca mine,as zice.
si timpul trece si eu nu mai am nici macar rabdare lui.trebuie sa avansez..

sunday.


For those in need
For those who speed
For those who try to slow their minds with weed
Sunday
Sunday

am avut parte de mult doritul weekend.am desenat pana la refuz,am dormit exagerat de mult si-am vizionat cate 3-4 episoade din House pe zi.sunt inca departe de-o supradoza.o fi din cauza melodiei de pe genericul de inceput.ma cutremura.imi aminteste de those better times.
am luat parte la Earth Hour,am fumat doua pachete de tigari,mi-am curatat pipa.
aprilie se apropie.primavara castiga forta,ziua e tot mai lunga.schimbatul orei m-a dat peste cap.
camera mea a devenit un mini atelier.

inca o saptmana.
inca un weekend..sper,la fel de calm.


emotional hour.

ora 20:31.ma aflam in masina,la semafor.incepeam sa injur in gand oamenii pentru ca-si tineau luminile aprinse,desi ora pamantului incepuse deja.gandul meu s-a unit cu oamenii de la electrica si in cateva secunde pe fiecare bulevard a inceput sa cada lumina.am crezut initial ca e o coincidenta.dar o coincidenta care sa dureze fix o ora?imposibil!
haos,oameni ciudati intrebandu-se de ce,cativa fotografi prin centru.
mult,dar nu destul intuneric.vitrinele au ramas aprinse.



mi-au dat si lacrimile,pentru ca pentru prima data in viata mea,am fost -sa zicem- mandra de orasul meu.mandra ca a luat parte la campanie,ca a stins luminile,ca a lasat pamantul sa respire.
sper ca, anul viitor,sa se stinga toate luminile.sa se aseze bezna totala peste oras.

a fost frumos.
a fost ciudat.
a fost ciudat de emotionant.

so,thank you,Baia Mare :)

whatever gets you through today

Ora Pamantului 2009

ieri am plecat in misiune.am ajuns pe tot felul de dealuri namoloase,in cautarea unui loc potrivit ,ca sa pozez orasul deseara,in cele 60 de minute in care pamantului ii este oferita sansa sa respire.
sper diseara sa prind ceea ce vreau sa prind.adica,mai putine lumini aprinse si mai multe stinse.

am dormit cred ca 12 ore.am cazut ieri la datorie dupa doar doua episoade din House.azi m-am trezit la 7,de buna voie,dar mi s-a parut atat de ironic,incat am mai ramas in pat pana la 9.si asta doar pentru ca nu aveam chef asa de devreme sa ma duc la service.stiam ca daca ma vede tata treaza asa devreme ma trimite acolo.ori,oricat de dragi mi-ar fi oamenii de acolo,nu am rabdare sa stau de dimineata inconjurata de ulei ars,praf,noxe,etc.

sunt odihnita,soarele e pe cer,cafeaua mi-e calda,tigarile ma cam zgaie pe gat,dar daca mama a facut un gest caritabil,nu l-am putut refuza.sunt bucuroasa ca deseara sunt complet singura ai mei plecand pe la petreceri si aniversari.am insfarsit ocazia sa ma ocup putin de capul si de sufletul meu.voi avea in sfarsit si linistea perfecta sa-mi termin desenele.

maine mi-am convocat copila,pe Maria,la o sesiune de poze.am gasit un camp absolut genial,care arata ca dupa razboi.sper sa nu ne intoarcem cu super puteri,gen Radioactive Chick and Chiqesse.

mmm..
ma intorc la leneveala.

nu uitati sa stingeti luminile deseara.