.randomness about old frinds.

prietenii vechi reapar in viata unui om,intotdeauna cand nevoia,situatia,rutina fiecarei zile, o cere.
atunci ceva se intampla in marele univers,o stea mare explodeaza,o situatie mare si grea se pierde intr-o gaura neagra si toul revine,parca,la normal.
cateodata,cand prietenii vechi,reapar,timpul pare sa stea in loc.atunci uiti de tot ce e greu,de tot ce ai pe suflet si te apasa,uiti sa mai suferi,uiti sa plangi.zambesti.doar zambesti.
si zambesti pentru ca va amintiti lucruri despre trecutul vostru sau pentru ca stii ca ei iti stiu o parte din trasaturile fundamentale,ce nu au sa se schimbe niciodata.zambesti pentru ca ei au incredere in vechea ta persoana.in persoana pe care si tu o cunosti atat de bine,in persoana in care ai mai vrea cu jumate de inima sa mai fii.in persoana dupa care ti-e dor,in persoana dupa care chiar tanjesti cateodata.
prietenii vechi apar mereu la momentul potrivit,atunci cand ce cre te cunosc acum pe tine,sunt satui sa-ti mai asculte supararea sau bucuria,nervii sau pacea.prietenii vechi tin minte si negativul si pozitivul,dar din dorul lor,se intorc si-si incearca norocul,din nou.

helpless,maybe.

imi place sa-mi citesc posturile de blog,din anii trecuti.la fiecare inceput de luna,sau in zilele cand ceva important si frumos mi se intampla,dau timpul inapoi si-mi retraiesc pentru cateva minute ,viata mea din anii trecuti.
acum un an nimic nu era special,pentru ca eram la inceputul unui an scolar hazarduos,plin de necunoscute si greutati,de ecuatii variabile si invariabile ale neuronilor mei.
acum mi-e oarecum rau,oarecum bine.mi-e frica,mi-e teama,imi vine sa plang si-mi vine sa rad.stari trecatoare sau permanente,stari afective.dureri in piept,mereu asteptandu-ma sa se intample ceva rau,ceva mai rau,poate chiar tot mai rau.e dincolo de mine toata starea.e o granita intre mine si-un alt fel de spirit.un alt fel de om.o granita care trece dincolo de ratiune,dincolo de limita imaginabilului.granita de care ma tem,pentru ca se poate transforma intr-un perete urias din sticla,prin care sa vad totul dar sa nu pot face nimic.

ceaiul de vanilie.

I know the pieces fit cuz I watched them fall away

Mildewed and smoldering, fundamental differing,
Pure intention juxtaposed will set two lovers souls in motion
Disintegrating as it goes testing our communication
The light that fueled our fire then has burned a hole between us so
We cannot see to reach an end crippling our communication.

minunata seara de septembrie.vantul tot mai rece,intra in camera prin esarfa colorata din geam si se impleteste cu fumul de tigara intr-o armonie,parca divina.serile din cluj au fost cele mai frumoase,intotdeauna.si sunt si acum.sentimentul dulce al placerii de a nu face nimic.simpla existenta intr-o casa mare,cu terasa unde soarele e atat de cald la amiaz,chiar de e toamna.terasa cu struguri dulci.si geamul meu,de unde mansarda in care vroiam sa ne mutam mai demult,imi face cu ochil.fierastraul electric de sub noi,zguduie ziua masuta de machiaj din colt si geamul din comoda veche,plina cu vase si farfurii.si bucataria ,asa mica cum e ea,e atat de plina de viata.condimente si solnite colorate,cani negre si cani personalizate,boluri colorate si farfurii cu spirala.si toate se opresc in pragul fara usa,ce duce spre camera mea,unde patul e moale si masa mare pare mica,cu atatea lumanari pe ea.
ma simt intr-o alta lume,de cum intru in curte.de fiecare data,aceeasi senzatie de necunoscut ma izbeste puternic.azi poate fi un leagan asamblat in curtea ce miroase frumos a lemne,maine poate fi un pat,sau o casuta mica.
si batraneii ,si batraneii sunt draguti.nenea cu zambetul lui strengar ca de copil pe fata,ne saluta mereu parca cu ochii plini de soare, iar tanti se intinde cu noi la povesti.
si asta e casa,asta e basmul din care lipseste un print.din care lipsesc in general printii.
dar ne e bine si asa.si cu scandal matinal,si cu pace de noapte buna.si cu mancarea deguztata parca pe ascuns,in debara si cu cafeaua ce dimineata fluiera voinica pe foc.

si facultatatea...alta relatie neuronala,chimica de-a dreptul.sala plina,multe fete.multe fete entuziasmate si necesarul meu atac de panica,intins si prins in cuie ruginite pe dinauntrul meu.
teama de necunoscut,de inceput,de plecat si revenit.teama de esec,de-un altul.si mica placere de a fi la doi pasi,de-un om drag.orele mele de studenta incep luni.de la 8.sau poate ca e 10.
si nu sunt nici multe.si poate ca o sa-mi si placa.
cine stie.


si cu toate astea,I am still in search of a meaningfull momment.

home.the second one.

if you lived here,you'd be home by now.
scria intr-o carte foarte draga mie.aveam vreo 14 ani cand am citit-o prima oara si tot atunci mi-am promis ,ca atunci cand o sa fiu la casa mea,sa-mi pun cuvintele magice,la intrare.inainte sa ma mut,credeam ca n-am sa simt sentimentul dulce de "acasa".dar azi,azi dupa ce am terminat de aranjat esarfele pe stalpul din living,dupa ce ultimul lucru a fost asezat in camera mea,am simtit ca acasa poate fi si aici.
si camera mea nu e chiar atat de mica.mi-au incaput toate lucrurile dorite,mai urmeaza sa fie puse niste poze,dragi mie.e comfortabil..comfortabil de mica si draguta.
as putea spune ca acum,ca ne inghesuim doua persoane aici,acum.la o barfa,la un zambet,un ras puternic,isteric.cu sampania de casa noua.tigari in scrumiera,lumini si muzica in surdina.
dar nu ne inghesuim..e atat de bine.
peste tot e bine aici.
si..si maine-mi vin si parintii,cu vasele si toate instrumentele de bucatarit.
abia astept!