men,the false advertising&our chat about them

"Oh,si el m-a dezamagit ,c***ul dracului"

Ploua.Afara ploua si e frig si soarele parca a apus de prea mult timp.Discutiile sunt in floare,intr-o floare cu petale de film,ce stau imprejurul unui diapozitiv cu miros de deja-vu.poate ca e un serial,poate ca e o carte.poate totul va fi un best seller intr-o zi.cine stie?
dar discutia mea,din acest moment al delirului ce-l prezinta prezentul e urmarea trecutului ce-apare ciudat prin linia povestii mele.

barbatii,o barbatii!

costumele camufleaza adesea sufletul pervers si meschin al speciei ce ne domnima si constituie viata noastra,a femeilor.camasi cambrate,din materiale fine si pantaloni calcati la dunga.chipurile sfinte-n care din cand in cand gasesti la un zambet,atasate gropitele inocente ...barbatii sunt niste conserve.un ambalaj frumos,facut din alama.o alama ce la o doua analiza poate fi chiar aur.dar cine stie,materialul nu mai conteaza,cel putin,nu atunci cand inuntru gasesti toate tipurile de viermi,pe care dumnezeu le-a dat pe pamant.

you're restless at home.

ramanem acasa,pentru ca ploaia ne creeaza acea depresie primitiva,tomnatica.nici noi nu suntem mai bune,pentru ca eventual,cand realatia se raceste,incepem sa nastem copii,cu relatia dintre imaginatia si fantezia extaziasta.copii nostri raman inchisi in interiorul peretilor rotunzi,constituind craniul nostru,in cele ma multe cazuri,caci in putine din ele,specia nostra se-perecheaza prin saruturi si-atingeri obscene-n toate partile corpului,cu trupuri de-acelasi gen,de gen opus.

dar in toate-acelea cazuri in care suferim,inchise-n casa de morala incarcata de remuscari,de nervii ce rod constinta decenta transormand neuronii-n cenusa, in toate acele cazuri fumam tigarete scurte si compacte,sorbind din vinuri reci si sifonate,dansand pe ritmuri de cocosuma.in toate acele cazuri,ne trezim urand din tot suletul plin de tutun si-arome halucinante,conservele pline de vermi,lastate si-uitate pe-asternuri,pe strazi si prin crasmele-n care le-am savurat.ne trezim urand toata durererea de trup,toata macinarea psihica, ce ramane in urma consumului excesiv de carne alterata,impachetata in toate-acele ambalaje pe care ,le-am adorat si luat acasa,in urma reclamelor si-advertisingului,atat de bine infaptuit,de insasi producatoarea lor,mama natura,mama lor.

si-apoi pe cand,inevitabila trezire la viata,realitatea,soarele de dupa toate ploile ne spala chipul si elibereaza tot fumul din plamani.sub curcubee pline de speranta,apare cate-un chip diavolicesc,cate-un trup plin de sperante,oferind nopti d-amor,de care ne e frica sa ne bucuram.tot momentul,tot trupul si chipul,e acel om pe care-l gasim intr-un final de delir.omul ce-anunta un alt delir,dar eticheta nou produsa inlocuieste toate amintirile ultimei gropi,in care ne-am muruit sufletul.gasim fructul interzis,raul si binele,copii in trupuri batrane.gasim constitutia fizica si-mpulsul si nevoia,de-a da tot.pentru ca totul ar reprezenta binele,intr-un viitor egoist.si dam totul,realizand ca tot ce dam,e inca-o boala a dragostei,inca-un copil al viselor,inc-o perioada pierduta,adesea-n van.si-aara ploua si mintea ne zboara la ei.la toti cei pe care i-am iubit,la toti cei pe care-i iubim,dar de care incarcam sa ne protejam,ascunzand orice urma de drag si dor.gandul se pierde prin toate noptile petrecute prin paturi straine,ramase-asa sau schimbate-n totul familiar si-apoi in farame de necunoscut.ne gandim la ei,la cei ce ne-au inselat,la ce ce ne-au iubit si pretuit,dar pe care nu i-am acceptat,caci insasi natura noastra,ne-a orbit,indreptandu-ne atentia,totusi,spre-acei ce ne-au ignorat.ne gandim la ei,la ce ce vor urma,la cei ce exista deja,dar secretul ii tine-n ascunzis.ne gandim la toate filmele posibile cu ei,iesiti din ascunzatoare,pe strada de mana,cu noi.

ne gandim la multe,prea multe,printre resturi de tigari si mucuri de cartor,printre pahare cu urme de vin si buze,printre toate zambetele pierdute-n aerul rarefiat.si-altceva ce sa face,caci totul se rezuma la ei,chiar si-a noastra existenta.

It's a calm night, a lonely night
You're restless at home
and you wonder where's he tonight
as you drink wine alone

things ain't like they used to be (roiu style!)

de cateva zile,imi tarasc trupul prin toate mizeriile.oboseala fizica,scarba si dezgustul ce-mi intorc stomacul pe dos,ideile paranoice,mult mai accentuate ca niciodata,nu sunt insa,luate de existenta mea,in forma lor improprie,de-un metaforicism sadic,aproape oribil.

mintea-mi e departe de de tot ce inseamna repulsia obisnuita,fata de societatea in care traiesc,de scarba injectata in mod nomal,de toti cei ce,nemultumiti cu un singur chip,decid sa-si construiasca un altul si-un altul si-un altul,pana cand rata de multiplicare a acestora devine intolerabil de mare.

nu.

nici azi,nici maine,nu voi avea energia suficienta sa ma gandesc la toate poblemele de natura spirituala,morala sau sufleteasca,pe care le intalnesc,in fiecare zi,dupa ce ochii vad lumina zilei si urechile-mi aud primele acorduri muzicale.nu ma prea pot gandi nici la ideea ca maine-mi incep,din nou facultatea,ca iar sunt nevoita sa trec prin experienta primitiva si intolerabila a socializarii.nu pot si nici nu vreau sa ma gandesc ca frica imensa de-a cunoaste oameni noi si efortul imens,ce va fi depus pentru de a fi acceptata de viitorul colectiv,imi macina incet ,incet ultimii neuroni sanatosi.

ma sperie viitorul din nou,dar tot ce-am trait si tot ce-am invatat in ultimul an,imi ofera o oarecare solutie spre razbire,un oarecare curaj.o oarecare putere.

azi ma gandesc la camera roz,la prietenii nepoftiti ce-mi rod substratul podelelor,la paful ce-mi scarpina nasul,iritandu-m chipul.azi ma gandesc la felul in are-am dat startul noul an in marele oras,la felul in care-am intampinat toate problemele,reusind totusi,in mae parte,sa le rezolv.azi ma gandesc la floricelele colorate de pe birou,la sticla de roua,furata vineri,cand delirul era mare si -mi ocolea si proteja psihicul,transformand seara intr-o unitate placuta,universal valabila.

oh no,just a psychotic girl

Friday night in the party lights

You were acting like everything was alright

Till later on with no one around
Had me fighting for air, laying on the ground, oh no

leaving home soon,again II (indexing vs packing)

happy time.gelul de dus cu aroma de miere ma priveste de pe noptiera,pregatit sa se mute-n alta casa,casa noua,casa veche casamispeletrupuldemulte.happy time,mai putin happy si mai mult time,am inceput sa fac un inventar al tuturor lucrurilor pe care le le lasa acasa,le inchid in camera,sau le ordonez in liste,dupa categorii si intrebuintari.

happy time,fact.
mi-am petrecut vara cu ai mei,bucurandu-ma de familia mea,pe care am rasfatat-o cu dulcuri si voie buna.mi-am petrecut o alta mare parte din vara,uitandu-ma la cine stie ce fel de documentare ciudate,citind mituri si carti hipnotice.m-am uitat la serialul copilariei mele,baza nebuniei si pasiunii mele pentru tot ce inseamna civilizatii antice si istoria lor.au fost 12 zilex10sezoanex20episoade.delir temporar.temporalitate intinsa la maxim,caci delirul e departe de fin.am vizitat ungaria si mi-am bucurat de cerul lor senin si-albastru,de drumurile drepte,de aquaparcurile in care-am tipat pana m-au lasat plamanii.tot in ungaria,un vis mai vechi de-al meu s-a indeplinit si-n acea clipa aveam langa mine un om care-mi intelegea starea perfect.imi amintesc,cu zambetul larg pe buze,reactia pe care-am avut-o amandoi lasand fumul din plamanii nostri sa evadeze spre nicaieriul cosmic. una dintre cele mai mari impliniri ale verii a venit intr-o noapte,cand o doamna draguta-mi spunea intr-un mail ca redactia revistei la care lucreaza,e incantata de munca mea si ca,drept urmare mi-au facut un feature pe blogul reviste.era de la DuJour MAG,revista la care visam de ceva vreme.aceeasi doamna m-a rebloguit,sub categoria celor mai interesante descoperiri ale verii.o alta implinire,a fost mesajul primit in dimineata zilei de 24 august,prin care eram informata ca eram castigatoare unui abonament la Peninsula...unde timp de 3 zile am fost in delir.a fost,de fapt,o continuare a teknivalului,haotic si ciudat si el.

am cunoscut oameni noi si oameni vechi,regasindu-mi oarecum si energia de a incepe totul de unde ar fi trebui sa incep anul trecut.veselie,liniste sufleteasca.

happy time,myth.

n-am calatorit asa de mult ca in alti ani.n-am reusit sa-mi repar masina,considerand ca prioritatile mele sunt altele,putinii bani pe care am reusit sa-i pun deoparte fiind folositi in alte scopuri.n-am iesit in public prea mult,incercand sa stau cat mai mult pe intuneric.nu m-am reapucat de desen,nu mi-am scos ultima masea beciznica(cele doua ore petrecute pe scaunul de tortura,la ultima extracte m-au speriat prea tare-inca nu mi-am revenit din socul psihic).

( happy )time,packing time.

si-asta e penultima seara din aceasta vara,petrecut-acasa.imi impachetez din nou viata,in pungulite si cutii,asezate-n geamanta si rucsaci.imi impachetez din nou sufletul si sper sa nu mi-l dezamagesc.nu astept sa ma intorc,desi dragostea mea pentru marele oras e la fel de mare.

desi mi-e dor de multi oameni,de noptile haotice si durerile de cap.

mi-e frica sa fiu om mare,pierderea-n vise e un lucru magic.mi-e frica de totul,de nimic,de viitor dar stiu ca tot ce are sa se intample face parte din drumul destinului,iar singurul leac pentru frica e sa o imbratisez,ca pe-un prunc,ignoranta ei ma va transforma din nou intr-o fiinta haotica,iar haoticul e ultimul lucru de care am nevoie in acest an.

leaving home soon,again I (summer this,summer that)

mi-e greu inca sa constientizez ca vara s-a dus demult,c-apusul e tot mai devreme,ca stele sunt altfel pozitionate si gandurile si faptele si sufletele odata cu ele.varfurile degetelor par a-mi fi inghetate,o senzatie teribila,ce-mi aminteste blestemul iernii.

azi e toamna si tot ce gasesc in jurul meu nu se opreste sa-mi confirme aceasta realitate,teribila.

afara e toamna si frunze odata verzi,tes pe strazi un covor galben,cu urme portocalii si-umbre rosii.

daca muntii de beton din jurul meu n-ar exista,as putea adesea sa jur,ca tot ce vad impletindu-se-n fata mea,la picioarele mele ,sunt carpete egiptene,mitologice,pline de mister.

misterul lipseste cu desavarsire-fascinatia pentru tristul anotimp,la fel.poate ca toamna e frumoasa in povesti de dragoste,imbibate-n ragasiri,in filme ecranizate-n culori vii,in mintea si-n sufletul celor ce,dimineata nu-i gaseste singuri si apusul ,fie el si gri,ii gaseste valsand printre picaturile galbene ale frunzelor muribunde.poate ca toamna e anotimpul revenirii la viata,a regasirilor,a desteptarii visului frumos,pe care vara l-a impus,tiranic ,de primele raze calde de soare,pe piele.vis frumos,in care nu exista rau si personaje malefice,sau tristetea de-a te trezi singur in pat.caci patul de-acasa e moale si cald,ocrotitor,coconic.

dar toamna e intoarcerea la vechile spaime,vechile depresii,vechile ganduri aproape sinucigase,marcate de ploi aspre si reci,prevestind iarna.toamna e delirul sufletesc pe care-l imbrac,atunci cand realitatea-n care-mi placea sa ma trezesc,nu mai exista.toamna,serile sunt lungi si lipsite de cerul clar si cald,in care-mi regaseam gandurile si ideile,inspiratia si nevoia.

toamna ma intorc acasa,la o alta casa,la o alta adresa,intr-un alt pat,in alta lume.acea lume-n care,dimineata mama lipseste sa-mi prepare cafeaua in care zaharul e mereu insuficient,e acea lume-n care dimineata e trista,pentru ca patul e gol.acea lume-n care serile nu se mai termina si oamenii apar de nicaieri,amiaza e plina de dureri mahmureice,combatute cu leacuri babesti.

and it's about time you see things ain't like they used to be
mai am cateva zile de stat acasa.acasa unde camera mea e intr-o bezna aproape continua,lumina nepetrand prin geamurile pictate in vremuri de restriste,copilaresti,adolescentine,marcate de filme si fumuri halucinante.acasa unde-mi e familia draga,comfortul absolut si vana adanca.

acasa mi-e patul mare,plin de perne,acoperit de-un baldachin vechi si gaurit pe-alocuri de varfuri de tigara-aprinsa.mai am cateva zile-n care ma pot rasfata si pot fi rasfata,cateva zile in care am dreptul sa substitui toamna,cu vara din capul meu,cu bucataria insorita.

mi-e frica sa ma intorc.dar trebuie.