ce-a fost mai greu...?

azi toata lumea mi-a batut apropouri in legatura cu tine,draga tu.
mi s-a spus ca nu te cunosc,ca de fapt nu tin la tine,ca tin la ce as vreaeu sa tin.mi s-a spus ca tu nu ma cunosti.ca nu tii la mine,ca nu suntem una si aceeasi persoana.
am zbatut tare afirmatiile mele.da tin la tine.te cunosc.mi-esti drag,suntem aceeasi persoana.stiu asta pentru ca cred in mine,drept urmare si in tine....la fel cum totul e reciproc.
dar pe la 11 deja mi se spuneau lucruri ,care cica s-ar fi intamplat in urma cu sase luni.m-am umflat ca o broasca raioasa,am iesit din pub(care se afls peste drum de curtea scolii mele) am intrat in curtea liceului,la locul meu de fumat tigara,si am tipat "de ce vasile?",imaginadu-mi ca sunt acolo madalina,ioana si ana(vasile) care sa-mi sustina moralul.
abia apoi mi-am dat seama ca cred in tine.ca stiu ca tii la mine,si ca daca e nu fac nimic care sa te tradeze nu ai face nici tu.
trei ore am stat si am plans,pe dinauntru,cu gandul tine.vocea mea interioara,soldatul meu vexat,tipa intr-una "vreau la ...tine".
apoi ti-am trimis un mesaj din nervi,exact asa cum se astepta toata lumea.stiam ca ai sa-mi spui adevarul si ca ai sa zici ca nu a fost nimic atunci.ca acum tii la mine,cum tineai din prima clipa.altfel nu m-ai fi batut la joc,nu mi-ai fi povestit multe lucruri despre viata ta,nu ai fi stiut ca fugeam dupa gaini si de prindeam cand eram mica.
si-mi pare rau ca pentru fractiunea aceea de secunda m-am indoit de tine.
imi pasa de tine ma i mult ca de orice,orice.
fara tine nu as fi eu.
mi-esti drag,....si asta are sa ramana multa vreme.
vreau sa ramana.vreau sa nu te pierd.vreau sa nu ma uiti.vreau sa treaca urmatoarele 4 zile repede...