one last thing.

When there's a trap set up for you
In every corner of your room
And so you learn the only way to go is through the roof

inainte sa urez tuturor un an mai frumos,plin de iubire si sarac de criza financiara,trebuie sa las un suvenir muzcal,desprins parca din starea mea din aceste zile ale anului.
simt de vreo doua zile ca am sa mor,mi-e teama de ceva,mi-e teama sa inchei anul,dar stiu mai bine ca nimeni ca trebuie sa o iau de la zero.e singura ocazie reala pe care o am.sper sa ma intorc acasa un om schimbat.sper asta doar pentru binele parintilor mei.,care si-au pierdut deja rabdarea si sunt convinsi ca nu ma ai pot schimba.vreau sa o fac din incapatanare.ma pot schimba,pot sa fiu mai buna..cel putin cu ei,pentru ca merita.!
masina ramane in parcare,pentru ca vreau sa fiu libera de griji si obligatii,telefonul va fi deschis de putine ori,pentru ca nu vreau sa fiu asaltata ca in fiecare an d tot felul de mesaje de la cine stie ce persoana si-a amintit ca exist,iar messengerul si blogspotul vor fi in treacat vizitate.
eu plec,in orasul meu drag,in a 2-a mea casa.merg in cautarea sinelui.
this is it.my chance.my zero.my everything.my nothing,the real end of the end.

cum ziceam,suvenirul meu muzica e :




heve fun,on 31st ,be wild on the 1st. see you in 2009!

peace and love,
Suz

Sandstorm.

I know what nobody knows
Where it comes and where it goes
I know its everybodys sin
You got to lose to know how to win

Half my life is in books written pages
Live and learn from fools and from sages
You know its true
All the things come back to you

Sing with me, sing for the years
Sing for the laughter, sing for the tears
Sing with me, if its just for today
Maybe tomorrow the good lord will take you away

am un milion de amintiri din ultimul an,ma simt parca mai batrana cu 24 de luni,dar e bine.am trait multe.am vazut multe.am amutit in fata multor situatii,am mers intotdeauna mai departe.
atatia oameni au venit si au plecat,dar prinsi in sita au ramas doar cei importanti,dragi,pentru care am un respect enorm.
am o cutie plina de amintiri.plina de bonuri,poze,etichete sau bilete de intrare.imi aminteste de fiecare loc pe care l-am vizitat,in care-am intrat ,unde m-am simtit bine sau rau.
nu-mi place ca am fost personaj principal in anumite secvente,nu vreau sa dau inapoi,sa derulez anumite clipe in care m-am simtit ca ultimul om de pe pamant,dar nu pot sa regret ca am trecut si prin latura raului.am invatat ce e binele.am invatat sa-l apreciez,sa ma bucur de el,sa-l gust asa cum e el cu adevarat.

ce-am facut anul acesta?
am rabdat o serie de evenimente sentimentale,care m-au innebunit si mare tare.care mi-au scos inima din piept si-au maltratat-o in ultimul hal.am plans la inceputul anului,dar undeva pe la mijlocului lui am invatat sa refuz toata nevoia de a plange si sa o transform in ceva mai bun,intr-o ura ce-mi transforma sinele intr-un demon absurd,paranoic,nebun ,nebun de tot.
ma simt mai bine.am descoperit oameni speciali.am descoperit minti stralucite,am descoperit destine fascinante si carti care parca astepta sa fie scrise.am gasit trupuri absorbite de gol,am incercat sa umplu golul pana cand am cedat,intr-un final.pana cand am realizat ca niciodata n-am sa depasesc momentul si persoana x,pentru ca e parte din mine,oricat de mult as incerca sa o smulg din interiorul meu.nu mi-e bine nici acum.nu respir mai usor,nu am un ritm cardiac mai bun.mi-e tot dor de acea cafea divina,oricat de buna ar fi cea din cafeneaua locala.mi-e dor de liniile fine ale acelui trup,de miscarile exercitate.mi-e ciuda c-am pierdut intr-un joc atat de usor,mi-e ciuda ca mi-e enorm de greu sa intru in viata unui alt om, ca sa o refac pe a mea.mi-e greu,mi-e imposibil dar o fac.merg mai departe.e logic.

ce-am mai facut anul acesta?
am calatorit mult.pe langa drumurile obisnuite la cluj,am facut multe drumetii,de fiecare data cand am simtit nevoia.de exemplu in mai,am hotarat ,eu si adina , ca ar fi ideal sa plecam in Gura Humorului ,la Bucovina Off Road Challenge.cred ca a fost cea mai spontana plecare,dar si cea mai frumoasa.dincolo de drumul ingrozitor pana acolo,dincoio de scandalul monstru din tren,de tigani,de politie,de somnul putin,s-au aflat peisaje minunate,oameni ciudati dar draguti,mici oameni mari care se jucau cu masinutele murdare,mult soare.multa liniste tulburata din cand in cand de ceasul nebun.multa placere.intr-un final,multe amintiri frumoase legate cu poze.

am fost la mare.un lucru obisnuit.nebobisnuit a fost drumul.primul meu meu drum exagerat de lung,facut cu trenul.imi amintesc rasaritul.trezirea aceea sifonata,pe la 5 jumate,razele rosii de soare undeva la orizont,oameni semi-treji in jurul meu.un lan mare de floarea soarelui,o tigara fumata cu greu.marea albastra,si 4 omuleti simpatici alaturi de mine.concert Trentemoeller,cu 30 de mii de orgasme audio-vizuale,Burn cu Ursus si Fatboy Slim.

Liberty Parade,atmosfera deliranta.seara-n vama veche,cu luna plina,cu mult vin si bai la in costumul evei sub stele.drumul spre casa,autostrada si muzica ce suna in jurul meu,plina de dorul casei.n-a fost tocmai Ozora,nici Sziget,dar a fost ceva mai mult decat imi imaginam.
micile petreceri din oras sau din cluj n-au lipsit nici ele.

am cunoscut oameni.am iubit oameni.am urat oameni.

am facut poze.exagerat de multe poze.mi-au cumparat ai mei aparat foto nou.a fost cu desavarsire un lucru la care nu ma asteptam,dar totusi un pas in incercarea de sustinere morala a viitorului meu.financiar mi-a mers exagerat de bine.mi-am dat demisia in aprilie,dar bani tot am avut.mici joburi,cu profit mare,mici afaceri.bani sa tot fie,criza financiara nu m-a afectat.
ba mai mult,mi-a adus masinuta in parcare si multe,multe drumuri la munte cu ea.

aaah!era sa uit.2008 mi-a dat curaj.mi-am surprins propria persoana cu curajul de-a-mi face un tatuaj,la care visam de ceva vreme.inainte sa se incheie ,am sa mai fac unul micut,cat sa-mi incep anul cu bine,cu incredere.mai am cateva trucuri,mici placeri ascunse,poate chiar superstitii pe care vreau sa le pun in practica pentru miezul noptii,poate poate 2009 va fi mai bun decat cel pe care-l las sa se odihneasca.

ma simt obosita,slabita,dar nu incetez sa sper.nu incetez sa visez la ceva mai bun,pentru ca doar visele sunt baza realului.fara ele,nimic din ce-am trait pana acum nu s-ar fi intamplat.fie ca au fost scurte,de moment sau lungi si reimaginate in fiecare zi,visele mele au fost intotdeauna baza realitatii.am sa continui sa o fac.

in final,mai am de lasat un mic suvenir,o mica atentie ce face parte din obsesiile mele muzicale.
o piesa ce leaga practic fiecare cuvant al acestei scrieri lungi,din 27 decembrie.o piesa veche,dar plina de amintiri subtile..
numele pare a fi exact starea mea din acest an .So here it is :

these christmas days

am avut cele mai frumoase zile,chiar daca au fost insotite de mici certuri si intepaturi,atat de evidente.am primit mute,dar vreau sa cred ca am oferit mai mult.vreau sa cred ca am fost mai bune de sarbatorile acestea,ca inca am sansa sa mai fiu buna.poate karma pozitiva se lipeste putin de mine si ma ajuta si-n planul mult dorit.
e ciudat cum a reaparut o persoana in viata mea,chiar atunci cand ma asteptam mai putin.de fapt chiar in momentele in care gandurile mele nu o mai implicau absolut deloc.cred ca de aceea nu am inceput sa tremur si sa ma emotionez cand ne-am baut cafeaua impreuna, intr-una din diminetile trecute.oricum nu am de gand sa am joc pre mult cu destinul,am sa las totul sa curga,sa privesc si sa inteleg mai bine cum sta toata treaba,ce se va intampla,etc.
seara de craciun a fost surprinzator de linistita.ai mei si-au terminat toate treburile mult mai repede ca in alti ani,ergo masa de familie a fost nu doar lejere din punct de vedere spiritual ci si exagerat de pasnica.iar apoi,up in the car si-am pornit-o la drum,la colindat.
a fost frumos,chiar daca eu m-am abtinut de la a bea.faptul ca in sfarsit am in deplinatatea drepturilor masinuta,m-a drogat si imbatat cu mai multa bucurie decat orice alta substanta putea sa o faca.
am schimbat cadouri,am primit zambete inapoi,am ascultat discutii,am intervenit.dar a fost bine.
ma intreb ce se intampla in viitor...e asa de bine cand totul e neplanificat si viata pur si simplu curge de la sine..ooh,dar vai!

woke up this morning.

You woke up this morning
Got yourself a gun,
Mama always said you'd be
The Chosen One.

astept craciunul.astept masa de craciun.linistea serii.astept 'the aftermath' of the night.astept sa ma pot uita la un film,de la cap la coada fara sa adorm.astept sa-mi instalez undeva in camera videoproiectorul, ca sa fac poze.astept sa-mi desfac cadoul,absolut minunat.astept sa se desfaCA CAdourile.astept multe..
imi pierd capul in treaba,in programul lipit pe frigider..everything is on schedule ,now.
in pauze,imi dau seama ca exista anumite piese pentru care prind obsesii,dincolo de The Killers(de care m-am saturat dar la care nu pot sa renunt si dincolo de Juno Reactor,pe care-mi place sa adorm si sa ma trezesc.)
zilele acestea,am avut o singura obsessie si asta doar pentru ca ma simt putin Soprano.deep down inside I feel like a little mafia fella.

so here it is : Alabama 3 - Woke up this morning..

perfect days (v 2.0)

doua dimineti surprinse cu cafea magica,alaturi de oameni minunati.
dupa amieze linistite,prinse in curatenia de craciun,presarata cu miros de prajituri si pe alocuri cu putina cearta,benefica totusi.
discutii interminabile,drumuri cu masina pana la refuz.
o seara scufunda-n vodka cu suc de pere,palavrageli,capsuni chinezesti si mult,foarte mult Thievry Corporaation.
cand am iesit,afara ningea.ningea destul de puternic.inca mai ninge..si sper ca pe maine,dealurile sa fie albe..

perfect days.

e...OCCHIO!
singura amintire din ultima zi de scoala pe 2008,e legata de orele de italiana.I had a great time,desi am fost mai obosita ca niciodata : "Alessandra,tu sei nata stanca"..."E vero!"

si-apoi,ca in fiecare an inainte de craciun,am trecut printr-un session de poze cu o parte din colegi,am fumat tigara dupa tigara,in timp ce comentam caldura de afara si impresia ca "vin sarbatorile pascale si nu craciunul".
si acum e bine.am un program foarte bine realizat.pana in 23 la ora 8 seara trebuie sa fiu gata cu porogramul meu de super maid,ca apoi sa impodobesc bradul,sa impachetez cadourile,sa ma ocup si de mine,ca sa pot fi calma in 24 si eventual sa o mai ajut pe mama cu ceva.

azi am un session de dentist.de la 12 jumate.mi-e frica,dar dintele meu nebun trebuie facut.
face parte din ultimele mele dorinte care trebuiesc indeplinite inainte sa se termine anul.
si apoi un session de shopping cu taicameu,putin condus cu masina mea,sa ma obisnuiesc cu ea.
appoi o seara de somn,ca sa capat energie sa ma apuc de toate treburile.

de la mos vreau un pc nou.sau macar niste rami :))

insomnie,pipa fierbinte,luna in descrestere,cer senin si rece de iarna.
amintiri din trecut,poze cu miros si gust de bine,amintiri senine.
muzica-n surdina si-o singura dorinta.vesnica..
ma asfixiaza,acapareaza.ma omoara.
doamne cat de...dor imi e.

e un an. era sa mor.aveam halucinatii,iar inima-mi sarea din piept.ma sufocam,in multimea ce dansa frenetic.eram in alte lumi,departe de cele lumesti sau ceresti.
infernul e mai amar decat pare.e doar la inceput asa.
e dulce acum.
e dulce obisnuinta.




I said my heart, it don’t beat, it don’t beat the way it used to and my eyes don’t recognize you no more.
For reasons unknown; for reasons unknown.


and yes,vote me and SUNaina aussi :>

all the pretty faces.

Wait for something better
No one behind you
Watching your shadows
This feeling won't go

so here I am.
sambata seara,smulgandu-mi fire din capul ce-si pierde oricum zilnic zeci de fire.peste tot,dare albastre,subtiri plutesc in bataia soarelui.eccouri ale trecerii mele prin diferite locuri,prin diferite vieti,prin diferite puncte de vedere.
uite-ma ,in noaptea aceasta minunata si linistita.sambata seara,beau o cafea mare cu lapte si-mi fumez tigarile primite cadou de la mama.cartusul nu ma va tine pana la revelion.
sunt la un pas de a-mi roade unghile de nervi,de sila,de ciuda,de sila.mai am un pic si explodez.
e prea multa liniste in jurul meu si oricat as fi afirmat ca-mi prieste,nu imi e absolut deloc bine in toata linistea ce ma inconjoara.ma simt ca intr-un spital de nebuni,deghizat intr-un apartament "family cosy".
astept sa intru pe ultima suta de metri a acestui episod,ergo ultima suta de metri a anului.
astept sa-mi vina banii,actele pe masina si cel mai important ..prietenii acasa.sau sa plec eu la ei.sau sa plecam undeva impreuna.astept sa vad chipurile vechi,mereu noi,cu cate-un lucru nou al vietii.astept sa-mi impart gandurile,nevoile,bunatatile.
astept schimbarea ,careia ii ia prea mult timp sa vina.

And they're zipping white light beams
Disregarding bombs and satellites

sunt satula pana peste cap,de liniste,de oboseala,de nimicul ce ma epuizeaza total.
sunt nervoasa pentru ca ma aflu din nou in fata televizorului ce-mi transmite imagini din viata fiecarui om drag.sunt nervoasa,iritata si mi-e ciudat ca nu pot fi si eu inauntrul lui.acum.acum.ACUM.

mrr.

12.12

cu filmul acesta voi deveni oficial si fara drept de replica,fara scuze si fara regrete : nebuna.
e un must see.keanu reeves e mai mult decat genial si cred ca e cel mai bun rol al lui de la za matrix incoace,iar povestea,in dulcele stil clasic ma ameteste,amorteste si in final innebuneste!

The Day The Earth Stood Still.

the ride.

I don't need time
I don't need time
No I can get by myself
I don't need time
I don't know why
The summer wind
Did not tell
I scramble all night
And I know that I
Will never be common will
But I can get by in the meantime by myself

nu-mi imaginam cum va fi un an mai tarziu.in acea zi,rece si ironic de insorita,de 10 decembrie tot raul ce picase peste capul meu, a fost coplesitor.a fost cumplit,infiorator,ciudat,presimtit.
a fost.
si cum e acum?nu mi-e usor sa respir,nu mi-e usor sa ma gandesc la ziua de maine.dar o fac.trec peste fiecare ora,ca si cum nu ar fi existat nimic.inchid fiecare clipa frumoasa sau urata,intr-o cutie(poate verde),undeva inauntrul meu si-mi vad de treaba.
am trecut peste apogeul durerii,si-au ramas acum ecouri ale ei.eccouri pe care le simt si le aud,dar pe care incerc sa le ignor asa cum am tot incercat in ultimele 12 luni.am simtit si alte atingeri intre timp,am simtit si alte buze si puncte de vedere si ganduri.dar pot sa marturisesc ca niciunul nu a fost asa cum a ramas in amintirea mea,acel special de alta data.
nimic impresionant,nimic tentant mai mult de o data.nimic trecut de normal.monoton.nimic spectaculos.dar m-am complacut.am incercat si inca nu m-am lasat balta.n-am sa reusesc niciodata,si o spun dupa atata vreme si atatea inncercari.n-am sa reusesc,dar macar nu stau cu mainile in san.

A change came in disguise of revelation, set his soul on fire.
She said she always knew he'd come around.
And the decades disappear
Like sinking ships but we persevere.
God gives us hope but we still fear what we don't know.

n-am sa multumesc prea multor persoane pentru ajutor,pentru ca nu multe m-au ajutat.pentru ca mai multe m-au incurcat si mi-au intors pe dos ajutorul pe care l-am dat si eu cand a fost nevoie.dar e o persoana careia trebuie sa-i cumpar o bucata de pamant pe luna si sa-i scriu mare de tot,"multumesc".sa-i multumesc ca a fost atunci si dupa si e chiar si acum alatari si ma plezneste din cand in cad sa nu mai pic in pasa proasta,atat de tentanta.si e miss Sunshine,the one and only...special thing!

Disregarding the bombs

The starmaker says it ain't so bad
The dreammaker's gonna make you mad
The spaceman says everybody look down!
It's all in your mind

ma plimbam azi lejer printre oamenii exagerat de grabiti,ascultand The Killers.se intampla sa-mi placa muzica oamenilor astia,in perioade in care fie-mi merge bine,fie-mi merge rau.deocamdata-mi merge bine,chiar foarte bine as putea spune si cred ca si muzica si versurile
ma urmaresc peste tot,ca intr-un film.e ..un fel de soundtrack to my life.

And you know I'm fine,
but I hear those voices at night
Sometimes...

afara era o lumina cenusie,de pranz arhiplin parfumat cu aroma de cafea bauta in cafeneaua mea preferata.brusc gandul,mi-a sarit pe autostrada,la privitul in gol si la Read my mind.la cum se impleteau acordurile melodiei cu soarele,cu drumul,cu graba,cu viteza si nevoia de a ajunge oriunde,la o oprire fara sens,la o pauza de tigara.
am simtit caldura serilor de vara,rasaritului de soare din mare.m-a cutremurat amintirea linistii unei zile de plaja,stropita cu bere cu lamaie,plimbatul prin oras pana la ore tarzii,drumurile,intoarcerile si revenirile.
n-am simtit niciun gram de melancolie.n-am simtit niciun dor aparte si e ciudat.
imi simt sufletul indepartat de trup si doar pentru ca undeva in sinea mea ,am cunoscut o schimbare mentala exagerat de mare.un pozitivism stupid si acerb s-a instaurat,chiar in aceasta perioada.imi neg fiecare gand rau pe care-l am ,reusind sa-mi instalez binele si sa inlatur frica pentru perioada care urmeaza.suprim momentul x al anului trecut,ramas in luna decembrie a anului 2007.ma intorc,in urma cu doi ani la luna decembrie si zambesc emotiv,ascultand When you were young.

si-apoi accept realitatea propriu-zisa,pozitiva si linistita cantand Spaceman over and over again.

P.S - mi-a reaparut dupa 17 ani hernia ombilicala.ma amuza,pentru ca ma doare buricul.(cum sa te doara buricul,fara sa-ti faci macar o gaura?!!) si nu prea pot sa fac effort.trebuie sa-mi tin comprese si sa iau ceva medicamente,in speranta ca pana la revelion imi va trece.daca nu,eh asta e.o fortez pana crap,dar nu ma las doborata de asa ceva.

P.S 2 - calculatorul e tot in stare de negarea batranetii lui.incearca sa-si dea efortul sa faca multitasking.in weekend ii fac un reinstall si daca nu merge mai bine,il arunc pe geam..si de data asta vorbesc serios.m-am chinuit sa editez ceva,de vineri,de la reprezentatia draguta a tipilor si tipelor din Cluj.asta e rezultatul.[doua poze intr-o ora jumate.mosu' vreau si-un pc nou de craciun..!]

burning down the skyline.

Every time you fall
And every time you try
Every foolish dream
And every compromise
Every word you spoke
And everything you said
Everything you left me, rambles in my head

mi-ar placea sa-mi incep, asa ca vineri, mai multe dimineti,mult mai multe.intr-un numar exagerat,chiar.sa fie devreme,mult prea devreme pentru unii,mult prea tarziu pentru altii.sa fie frig si afara ploia sa scoata zgomote desprinse din isteria naturii.sa fie inceput de decembrie si aburii ce ies din cafea sa se uneasca cu fumul de tigara.intreaga unire,exicitanta,aproape de orgasmul linistitor,sa se izbeasca de geamul rece.in intunericul de afara,aburii lipiti pe fereastra sa para fotografii ale unei realitati surprinzatoare,unice pentru fiecare-n parte.
mi-ar placea sa-mi beau cafeaua mai des asa,schimband vorbe cu cate-o fiinta aparte,speciala,ciudata pentru care sa am respect si-o dragoste aparte,in directa proportionalitate cu nervii ce-mi invadeaza capul si pieptul,mereu.
cafeaua are gust mai bun asa.chiar daca e apa cu gust de cafea,fiind facuta-n graba si-n frigul ce-mi patrund corpul dimineata.cafeaua are gust mai bun asa.si dupa fiecare inghititura sa imi ondulez buzele in forma unui zambetca apoi sa plec in graba spre orasul abia trezit,luminat si ornat in excess,cu putina insufletire...categoric,as avea zile frumoase.

mie nu imi ajung trei ani sa fiu fericita.n-am timp sa-mi indeplinesc misiunea pe caresufletul mi-a dat-o.

mi-ar placea sa fiu copil ,din nou.as putea sa-i cer mosului multe.as putea sa-i cer lucruri usor de gasit.as vrea sa-mi amintesc fericirea aceea stupida si inocenta.mi-ar placea sa-i pot scrie mosului ,ce-mi doresc eu anul acesta.as putea sa-i multumesc pentru gaura din buget pe care i-am facut-o.sa-i multumesc pentru aparat,pentru noile accesorii de legat la chei si tinut in portofel-respectiv cheia si actele de la masina-,pentru toate chestiile cu simboluri budiste.chiar si pentru bota pe care o meritam.mi-ar placea sa-i zic ca as renunta la ele,pentru..
pentru un lucru atat de marunt si ciudat,batran si mereu tanar.
as putea sa-i cer atat de multe,asteptand ca toate sa se indeplineasca intr-o singura seara.
mi-ar placea sa fiu copil,un alt copilt.un copil mai putin ciudat si mult mai inteles.
mi-ar placea sa cresc intr-un om mare,cu mai putine ganduri si amintiri halucinante,delirante...

vapour rumours

decembrie.

in miez de noapte-mi zambeau gandurile halucinante.stateau toate aliniate langa mine,prinse cu sfoara de rafie de peretii caramizii ai incaperii.delirul era imens ,intrat fara sa stim,fara sa simtim in mintile noastre.timpul avea un curs iregular,trecand tot mai repede sau tot mai incet. si apoi ca din senin a disparut totul. si-am ramas singura cu gandurile mele.am intrat intr-o lume a oglinzilor unde-am gasit aceleasi intrebari,vechi deja de-un an.n-am gasit niciun raspuns,dar am gasit intr-un colt mucegait o teama transformata-n ura..

ura,un element definitoriu in ceea ce ma priveste.ura fata de oameni,situatii,ganduri,fapte.
ura pentru indescifrabil,pentru destin,pentru "toate lucrurile ce se intampla cu un motiv".
ura pentru luna decembrie.pentru ca in luna a 12-a ,la fel ca in ceasul al 12-lea,se intampla mereu lucruri la care nu ma astept.se rastoarna situatii.se clarifica sau se intortocheaza si mai tare soarta.
ce ma mira cel mai tare e linistea in care ma scald acum.linistea care poarta mirosul celei dinaintea furtunii.si mi-e groaza.mi-e groaza de inca o furtuna emotionala.mi-e teama ca n-am sa reusesc.ma epuizeaza linistea monotona,deja banala.imi irita urechile si as vrea sa opresc totul in loc.sa nu avansez,sa nu dau inapoi.sa ramana toate nemiscate-n jurul meu.ca o pauza,in care pot sa analizez fiecare detaliu.as gasi raspunsuri.anumite raspunsuri,dar nu cele pe care le caut.
astept, astept, astept schimbarea.astept sa vad ce-mi pregateste viitorul.ce-mi rezerva urmatoarele 28 de zile.in fiecare an s-a intamplat ceva care m-a marcat si sper sa nu mai fie niciodata un decembrie ca cel din 2007,cand am vazut moartea cu ochii si-am simtit adevaratul gust al vietii.
poate anul acesta e diferit.poate nu se va intampla nimic rau sau bine.sau poate chiar nimic..

si atunci...de ce nelinistea-mi infecteaza linistea cotidiana?

the good days/nights

now i'm staring inside, just wanna be free

trip trip tripin on thin ice.
putin probabil sa pic,imi tin echilibrul intr-o camera goala,unde muzica se amesteca cu vocile si totul se transforma intr-o bataie ciudata a basului.
e liniste afara,pe strazi,e cald inauntru.si rasetele noastre se pornesc intr-un dans halucinant o data la 20 de minute.ne intelegem prin semne sau telepatic,dar e bine.ne intelegem,radem cu putere sau pe silentios.lumea e confuza-n jurul nostru.
in ochi mi-a intrat ceva acum cateva zeci de minute.ma deranjeaza.e prea mult fum.
cojile de la fistic au ramas o vreme pe masa.fisticul avea gust de altceva.nu stiu exact ce.
mi-e foame.
taximetristul a mers prea repede si am crezut ca vom face un accident.
au deschis podul.
mi-am amitit de alte seri,mai vechi.la fel de ..ciudate.si placute.

sweet tides...

toujours un peu perdu

in seri ca aceasta ,imi pleaca gandul in alte timpuri si-n alte lumi.ochii deruleaza pe ploape imagini ascunse,care aduc un zambet la fel de dulce pe cat de amar,pe buze.un zambet care dispare si-n urma caruia anumite senzatii de frica se instaleaza.

e frig,imi fumez ultima tigara din pachetul de lucky(super-original-si-american-fara-avertizari-sau-poze-macabre-super-photosh8) pe balcon,incerc sa nu ignor linistea de afara pentru ca ma las cuprinsa de tot felul de sentimente,contrare,ambivalente,bipolare.o parte din mine trage si ignora totul in timp ce cealalta s-ar ascunde dupa fusta mamei,cand se gandeste la viitorul tot mai palpabil.si nu e munca.munca ce urmeaza a fi depusa e magnifica.intotdeauna mi-a placut sa muncesc,sa am ce sa muncesc,sa fiu ocupata.
sunt drumurile,plecarile,revenirile,ploile si soarele.
revederile.
revederile ma sperie.nu stiu cate au sa fie.de fapt nici nu stiu daca au sa fie.probabil asta ma sperie cel mai tare.sau probabil mi-e frica sa nu alunec pe panta aceea inghetata,pe unde-am mai alunecat si pe care m-as arunca de buna voie doar daca mi-ar zice.
n-am sa reusesc niciodata.
ma impulsionez.cred ca va fi bine.sper.trebuie sa fie.toate lucrurile se intampla cu un motiv.
si trebuie sa existe undeva o explicatie solida,la toata stearea mea cu radacini mari si adanci.

scrumez din tigara si ascult inca o data melodia de care nu ma mai satur.o alta piesa care-mi aminteste de persoane(sau de fapt..de-o singura persoana..) din viata mea.de zile sau nopti petrecute cu ele...(..ea)
versurile-mi injecteaza fiori reci cu interior fierbinte-n coloana vertebrala.e destul sa schimb genul,ca sa fie adevarat fiecare cuvant.

J'étais si joune quand je l'ai recontré,
Il m'a prise par la main.
Il m'a envoyé dans les nuages,
Il m`a emmené dans les étoiles
Dans son chambre, odour capricieuse
Sur les murs des images au paralléles

old ways.

And sometimes you close your eyes
And see the place where you used to live
When you were young

mi-am cautat o carte de franceza,intr-un dulap inchis de prea multa vreme.credeam ca e acolo,ca am sa o gasesc,ca ma va ajuta cu ceva insa mi-am gasit copilaria,inocenta si mai tarziu,in pagini mai putin ingalbenite de vreme,dezastrul moral si fizic.
am gasit in caietele cu coperti groase ,desenate in culori vii,pagini peste care vremea si-a lasa urma.am facut un efort vizual ,incercand sa-mi descifrez scrisul din alti ani.am incercat sa-mi amintesc de ce anumite pasaje exista si la cine faceam atunci referire.putine mi-am amintit...
putine inca-mi sunt clare.e uimitor cate-am uitat,cate-am facut,cate-am trait si cum toate au fost uitate pe zeci de foi si sterse complet din minte.
am gasit agende dintr-o perioada ciudata,de decadenta morala si spirituala,dintr-o perioada confuza si marcata de oameni acum morti,greu de uitat si prea usor de amintit.m-am pierdut in toate trairile halucinante ,in toate aventurile ,in toti anii.
n-am stiu c-am crescut.in mintea mea toata schimbarea era fizica.azi am realizat ca sunt tot mai aproape de 20 de ani,ca timpul nu mai sta in loc,ca merge in ritm alert inainte,tot inainte.
am ascultat diferite melodii si-am citit diferite poezii,pasaje din carti si replici din filme care si-au pus amprenta pe mine.din nou,trebuie sa spun c-am uitat de multe din ele.ultimul an si-a pus mult prea tare accentul pe mine si parca tot ce-am trait inainte nu mai exista.aproape toate amintirile au fost pana azi,inchise intr-o parte a mintii mele.inchise intr-o camera,unde lumina a fost stinsa multa vreme si praful nu a fost sters demult.mi-as dori sa pot face asta din nou-sa-mi inchid cele mai recente amintiri intr-un cufar.doar intr-un cufar,pe care sa-l deschid cand chiar am nevoie.o data la cativa ani.mi-ar placea pentru ca ar fi unul din putinele moduri in care as reusi sa incep cu adevarat de la zero totul.
probabil ca nu mai am sufletul acela de alta data,de aceea nu mai am vointa si puterea necesara.
probabil ca " batranetea" mea nu ma lasa sa uit ci-mi accentueaza adesea trairile,prin diferite metode.

imi fumez linistita tigara ,in timp ce-n camera luminata slab,se aud The Killers cum canta When You Were Young..imi amintesc o iarna frumoasa si cu putina zapada cand aud melodia.imi amintesc si-un revelion dincolo de limita imaginabilului.imi amintesc multe si e ciudat.nu-mi amintesc nimic inainte de tot...ma rog,nu-mi aminteam..acum imi amintesc,dar nimic aproape nu mai e clar...

We're (were) burning down the highway skyline
On the back of a hurricane
That started turning
When you were young When you were young

dream on

Half my life is in books written pages
Live and learn from fools and from sages
You know its true
All the things come back to you

weekendul acela la care visam de ceva vreme.adica,am avut parte de (exagerat de) multa odihna si liniste,portie de acting-all-couch-potato,portie de filme si carti si muzica,c-un vin fiert cu multa scortisoara ,langa mine si resturi de tigari lasate in scrumiera.patul meu a inspirat tot weekendul(si inca mai inspira) starea aceea de lene acuta,de caldura inimaginabila,de moale,de...bine.
au fost si cele doua fiinte super speciale in oras-adina si raluca.de care mi-era deja dor.nu ma asteptam sa le prind in aceeasi zi in oras,dar uite ca de data aceasta cineva a tinut si cu mine,si asa am avut parte de-o sambata delicioasa in care ne-am cufundat toate trei in tot felul de amintiri si planuri legate de viitorul indepartat si de cel mai apropiat putin.frigul crancen de afara ne-a injectat cu o portie mare de "asteptam-craciunuuul-si-revelionuul-pe-care-nu-stim-unde-il-facem-dar-o-sa-aflam-in-31-decembrie-la-ora-19".si zambetele noasre au inghetat si s-au transformat spre dimineata in fulgi rahitici de zapada,care abia acum au reusit sa formeze o esarfa subtire si alba....

Drowning On Dry Land

Just when you’ve gotten the lay of the land, the ground underneath you shifts.
It knocks you off your feet.

m-am simtit in weekend ca intr-un film prost,unde toate lucrurile rele se tot repetau la infinit,sfarsind intr-un dezastru frumos deghizat in bine.
calatoriile in universurile paralele de vineri seara m-au relaxat,dandu-mi impresia ca ordina in e restabilita iar discutiile filosofice de vineri noapte m-au impresionat chiar daca n-am facut altceva decat sa ascult.eram prea in alte lumi sa-mi deschid gura.ziua de sambata m-a epuizat total iar esecul serii m-a impins spre multe sticle goale,lasate in urma,multe tigari aprinse si fumate pana la filtru si o stare catatonica,din care m-am trezit doar spre dimineata.
am auzit,in capul meu replici din o mie de filme,carti si cantece in care m-am regasit,odata si odata.dar am relizat tarziu ca si daca as fi personajul principal,soarta mea tot tine de soarta altora.

n-am inteles si nici nu o sa inteleg vreodata cum reusesc sa ma cufund in abisul acela ciudat al durerii putrede din suflet.nu reusesc sa inteleg cum dupa saptamani de liniste,17 secunde sunt necesare sa-mi schimb total fiecare gand,fiecare sentiment(aparent) revoltator. gasesc cateodata un raspuns bizar,pe care mi-e greu sa-l traduc in cuvinte. simt in adancul sufletului ca niciodata nu se va sfarsi,pentru ca niciodata nu a avut un inceput. intotdeauna a fost ceva,fara cap si fara coada si probabil chiar toata confuzia trairii ma face inca sa simt ce simt. sa simt ca ceva puternic ma izbeste-n cap in timp ce picioarele mele se transforma in gelatina si intreg corpul devine rece si tremurand.sa simt cum ochii-mi ies din orbite,si-l cauta in intreg spatiul,ca sa se clarifice ca e acolo,prezent ,adevarat,in carne si oase.sa duca informatia la creierul nereceptiv,ce a transformat intreg corpul intr-un trup catatonic. sa am impreisa ca traiesc scene dintr-un film.sa cred ca se termina cu bine,cand binele nici nu mai exista-n viata mea.cel putin nu in acel plan.sa vreau sa pot spera,ca sa am un motiv sa ma linistesc si apoi sa reintru in furtuna. sa vreau sa-mi deschid gura,sa-mi dau drumul la glas.sa nu-l privesc doar ca pe-un om drag,in fata caruia inca-mi pierd cuvintele. "
dumnezeu stie cat am incercat.cat am vrut sa trec peste tot.sa nu ma mai gandesc,sa ma refac.sa-mi revin complet.si eu stiu mai bine ca nimeni cat de imposibil e. stiu cat de aparente au fost noptile si zilele si incercarile.stiu cat de multe voci imi striga-n cap cand il vad,chiar si pentru cateva minute.stiu cum vreau sa-i strig,sa-i spun si sa trag de el. stiu cum inca trag de mine sa merrg mai departe dar cum fiecare pas inainte e gresit. sper la vindecare,desi e inutil.nu s-a gasit leac pentru mine si nici nu stiu daca si cand se va gasi. stiu c-ar avea rost sa ma mint,ca sa (re-re-re)incerc sa ma refac cum am mai incercat.dar nu stiu cata putere mai am.


"Okay, here it is, your choice... it's simple, her or me, and I'm sure she is really great. But Derek, I love you, in a really, really big pretend to like your taste in music, let you eat the last piece of cheesecake, hold a radio over my head outside your window, unfortunate way that makes me hate you, love you. So pick me, choose me, love me."

Season 2 : Ep. 5 : Grey's Anatomy.

soon.

(\_/)

(O.o)

'(_ _)'

I've got you in my heart,
I got you in my head
Let's make a rendezvous

in 3 days...in 3 days.

a trecut si ziua de marti.doamne,primele doua zile ale saptamanii sunt oricum cele mai grele iar cand la sfarsitul saptamanii se anunta o plecare,mi se pare ca orele si zilele trec imposibil de greu.
imi tot fac liste,sa nu uit cumva ceva acasa.imi numar banii si imi fac socotelile,ma gandesc ce haine sa-mi pun.mmm..iubesc sa calatoresc si chiar daca nu stau decat un weekend si nici macar nu plec asa de departe,intregul act de a pleca putin de acasa ma copleseste si-n acelasi timp imi da destula energie ca sa rezist peste zi.seara trece repede,chiar daca e mai lunga.
am de vazut o mare masa de oameni,insa cum nu ma pot imparti in o mie de parti,am de gand sa raman printre cei de-ai casei,ca de ei mi-e cel mai dor.pana la urma pentru ei si plec..pentru ca in prezenta lor imi recapat spiritul,cheful,pasiunea,eul.
ca de obicei vreau sa fac poze sa-mi ajunga pana la urmatoarea plecare,probabil ultima in calitate de "vizitatoare".imi pregatesc aparatul,obiectivele.ma mai uit prin manual ca sa vad ce-mi scapa in ceea ce priveste modul de folosire.vreau sa iasa pozele speciale,ca doar oameni speciali am de gand sa si pozez. :)

pana atunci,mai am cateva ore de scoala,cateva dimineti cu cafea bauta pe fuga si tigari lasate pe jumatate fumate in scrumiera,cateva drumuri cu masina,cateva zambete de pus pe chip,cateva compuneri si traduceri si zeci de pagini de scris,cateva editari/tentative de poze bune de facut...dar trec.toate trec,cand weekendul e asa de placut...

dirty epic.

And the light blinds my eyes.

And I feel dirty.
And the light blinds my eyes.
And I feel so shaken in my faith.
Here comes christ on crutches.
And here comes another god.
Here comes another god

imi place vinerea.iubesc ziua de vineri pe cat demult o detest pe cea de luni.
imi place sa ma trezesc vinerea la 5 jumate,sa ascult muzica-n surdina in timp ce-mi beau cafeaua si incerc sa-mi trasez dungile cat mai netremurate,la ochi.
imi place ca la 7 nu e trafic.ca e liniste in oras si ajung repede oriunde vreau.
imi place energia pe care o am vinerea.imi place cand e soare si cald si placut si mi se pare stupid sa-mi port cizmele.imi place cand e soare vinerea si vorbesc cu tanti soare la telefon.
imi place ca ajung acasa la 1 si pot dormi linistita toata dupa-amiaza,ca ma pot bucura de somnul dulce si cald care e identic cu cel de dimineata "mai stau 5 minute sub patura".
imi place linistea zilei de vineri in general.imi place ca am timp,timp de pierdut,de gandit,de editat,de cautat idei si-apoi de-a le pune in practica.


azi mi-a placut pentru ca a fost exact asa cum am scris mai sus.azi mi-am gasit (in sfarsit) palarie cum visam de cateva luni.azi am gasit si-un magazin cu reduceri mari la toate lucrurile colorate si ciudate.azi am baut o cafea divina in granitta ,in timp ce soarele-mi lumina ceasca.
azi am pierdut vremea aiurea,am facut poze,am vorbit cu ai mei mult de tot despre toate magarile.azi am si suspinat(si inca suspin!) pentru ca azi Under-funcking-WORLD sunt in Romania si pun pariu ca fac un show de mili...arde.si eu,azi, ii ascult.tot in fata pc-ului...

si sambetele-mi plac.
si maine vreau o sambata mai linistita decat ziua de vineri,din care ma pregatesc sa ies.

change.

deci am trait inca un lucru de spus nepotilor.primul presedinte afro-american ,la puterea SUA.n-am reusit sa dorm prea mult azi noapte,la un moment dat s-a luat si curentul.am stat asa in intuneric si-am analizat de ce-am fost atatia ani contra SUA si de ce ar trebui sa fiu pro,daca iese Obama.

am constientizat de ce ar fi bine sa fiu pro,dimineata pe la 7 cand am fost direct pe CNN.com si-am vazut scris mare de tot "OBAMA CELEBRATES.."mi-au dat lacrimile.atunci am stiut ca oamenii se pot schimba,lumea se poate schimba.

si asa,speranta a revenit in sufletul meu.si e acolo,fie ca o raportez la puterea unei natiuni de a schimba viitorul,fie ca o raportez la puterea unei singure persoane de a schimba viitorul.

fie ca o iau in mod obiectiv,fie in mod subiectiv...

I guess some things..DO CHANGE..afterall..

biiig day!!!

azi fac noapte alba,online  sau in fata televizorului,urmarind toate stirile.am stat luni intregi cu ochii pe CNN,uitandu-ma la discursuri si documentare si azi sper sa aud ceea ce vreau.

inima-mi bate cu putere incredibil de mare ,dar simt ca va fi bine.sper ca va fi bine.

Daca iese Obama presedinte,in urmatorii 4 ani pot sa plec linistita in SUA,ca sa vizitez NY-ul.

so..I keep my fingers crossed for him,my future and the futere of the entire world.

dirty epic,p.I

Im so dirty. and the light blinds my eyes.

Youre oh so dirty. and the light it blinds my eyes.

Here comes christ on crutches.

asadar,marea zi de 1 noiembrie s-a dus la fel de repede ca o zi plina de vara.

n-a lipsit nici caldura anormala pentru aceata perioada,nici spectacolul si nici amuzamentul.

azi,intreaga mea fiinta a experimentat o stare cat se poate de noua si ciudata,dar sa zicem,placuta,ipocrizia.

mi-am facut doza de rautate pe urmatorii 3 ani,cred eu.la cimitir,unde familia din partea mamei se intalnesc in fiecare an in formula completa.

de cand ma stiu nu-mi suport acele rude si ba mai mult,am vreo doua pe care le dispretuiesc din tot sufletul meu.unchiul si matusa mea,care acum vreo 12 ani au facut niste faze parintilor mei,demne de tot dispretul si mizeria care exista pe lume.rautatea mea a fost putin premeditata,demult trebuia sa zic niste lucruri dar n-am avut ocazia.anul acesta mi-am luat inima-n dinti,mi-am pus zambetul fals pe buze si-am scos tot din mine.

cat se poate de calm si ipocrit.mesaje subliminale,deloc la subiect.

nu pot sa spun cat de socata si nervoasa era mama pentru ca ii insultasem fratii si cumnatii.nu pot sa spun cat de rau i-a parut lui taicameu ca n-a fost prezent.[ca doar are coloana vertebrala si prefera sa trateze cu ignoranta persoane care nu merita sa faca parte din viata lui].

e ultimul an in care mai particip la luminatie.e primul an in care-am putut sa intorc rudelor tot raul facut,pe cea mai pacifista forma de violenta-cea verbala.

ma simt bine..

in ceea ce priveste ziua mariei..ah...deliciu.tata mi-a zis ca stie drumul pana in satul unde are ea casa.aha,l-a stiu la fel de bine ca mine.ne-am pierdut de vreo 3 ori pana sa ajungem,am injurat amandoi ca nebunii tot drumul,am intrat pe tot felul de stradute neasfaltate,uitate de lume.l-a un moment dat m-am uitat pe bord si mi-am dat seama ca mai aveam putin si ramaneam fara motorina.atunci,ca in fiecare situatie fantoma,am inceput sa fac haz de necaz.ma imaginam ramasa in mijlocul pustiului,fara semnal,fara motorina,moarta de sete.

intr-un final am ajuns.maria si-a desfacut cadoul,de care a fost absolut incantata,mi-am salutat colegele si m-am trantit la masa cu , cuplul minune.am avut o gama larga de discutii ,de la cele mai serioase pana la cele mai picate,despre fantezii sexuale si alte lucruri legte de subiect.nu stiu de ce,dar oamenii imi zic mie foarte multe lucruri si secrete.nu-mi place intotdeauna sa le ascult,dar cele din seara asta mi-au ridicat moralul.

la un moment dat  s-au gandit ca mi-ar sta bine cu un prieten de-al lor,ca suntem pe aceeasi freceventa.

eh,like i've said it before : I have neither the time nor the nerves to start a new relationship now.

si daca e vorba de sex,decat mult si prost mai bine deloc.

in fine.

maria s-a simtit super,a fost ca bagata in priza toata noaptea,urcata pe mese,scauna,oameni.trantita pe jos..

ce mai,sa se simta majora cu adevarat.ma simt  din ce in ce mai batrana.e ridicol..si ironic!!!

acum am nevoie de odihna,gantul mi-e prea uscat,picioarele ma dor prea tare si capul la fel.

am nevoie de o pauza.pauza masiva.astept o plecare in cluj,care o sa ma relaxeze si astept si mai mult eventuala greva sau mult asteptata vacanta,ca sa pot dormi.

nu credeam ca am sa mai zic vreodata asta,dar POT SA DORM.chiar pot..dar n-am timp...

1 noiembrie .penultima zi de intai din an.

momentul dinaintea momentului final cand incepi sa dai inapoi timpul si sa realizez ce-ai facut in ultimele luni.ce planuri ai pentru viitor.

sunt obosita sa-mi mai fac planuri,de aceea renunt.

sunt obosita in general de orice,de discutii fara sens,de fumat,de baut cafea,de mancat biscuiti cu crema de ciocolata,de manct bomboanele rosii.

e doar vineri seara si sunt prea obosita sa-mi mai car trupul pana-n pat.

in fine.

i-am luat azi mariei cadoul.abia astept sa-l desfaca maine.stau si ma intreb,cum am reusit sa am o idee asa de tampita incat sa-i au sandwichmaker cu Mickey Mouse?un cadou pentru viitor,pentru anii de studentie din cluj,cand o sa fug la ea sa ne facem sandwichuri in forma de Mickey.

iubesc sa fac cadouri.imi place sa le cumpar,sa le ambalez si-apoi sa primesc zambetul de satisfactie inapoi..si pe deasupra,e un mic proces de cumparare a sufletului unei persoane.

e amuzant si ironic.

maine e si ziua mortilor.so I'm going to visit my dead relatives at the graveyard.

ironic,e singura data pe an cand imi vad rudele impreuna.cel putin pe cele din partea mamei.

si e ziua din an cand imi dau seama cum am evoluat in ultimul an.

hhmm,gandesc altfel.e sigur o schimbare.gandesc mai obiectiv.dar asta e mai degraba de-o luna incoace..

gggata.am fugit sa plonjez in pat.

au revoir!

electric everything.

I dont dream. (ice cream.) I scream so much.

You know what I mean. this electric stream.

And my tears in league with the wires

And energy and my machine.

This is my beautiful dream.

Im hurting no one. hurting no one.

nu stiu exact ce se intampla,cum se intampla si mai ales de ce.am tot felul de revelatii si ganduri pozitive,de care duceam lipsa altadata.parca si intreaga mea idee de plictiseala si apatie a disparut,undeva in ultimele zile,care-au fost asemanatore cu cele ale unei veri tarzii.

mult soare,multa caldura,maieuri si margele colorate,cafele lungi cu mult lapte,dimineti tarzii petrecute pe balcon,in asteptarea soarelui.intalniri cu prieteni,intalniri cu oameni noi,asteptari si planificari,poze reusite,retusate,machiate ca-ntr-un catalog,modele ce-si asteapta randul si-un progam incarcat.bomboanele rosii,cu gust dulceag si interior alb.efect delirant si logoree,idei bune.somn foarte putin.

se anunta o greva.una japoneza.apoi una de avertisment ce ma va face sa-mi pierd doua ore,in cafenea,ca sa ma intorc la ce-a de-a 7 .si-apoi o saptamana.poate doua,poate trei.sau poate doar un weekend prelungit.jumatate din trupul meu striga innebunit un mare "NU" adica "nu in ultimul meu an,nu intr-a 12-a cand nu vreau sa intarziu cu nico zi plecarea mea.nu profesori si mai nevrotici pentru ca sunt si asa in urma cu materia".si-apoi imi zic "e bine,sa fie greva.,sa fie o saptamana.m-as odihni si-as sta mai mult in cluj.as apuca sa-mi cumpar haine,sa fac poze,sa -mi termin o parte din luuungile povesti cu adina.sa ma intalnesc cu diferiti oameni si prieteni,sa ies,sa beau,sa ma distrez."

sunt confuza.

am vizitat azi niste oameni foarte foarte faini.hairstylisti.i-am cunoscut cu jutorul adinei.si cred ca-s printre putinii oameni cu care-am reust sa socializez,sa discut serios si sa fiu draguta.probabil si pentru ca-mi plac,pentru ca au acel je ne sais quoi..

am simtit cum sufletul meu creste si devine fericit ,in timp ce pe fata mea zambetul era tot mai evident.am fumat o tigara,am glumit si le-am facut poze.ne-am uitat prin reviste cu tatuaje si-am discutat cam ce urmeaza sa-mi fac.apoi am aflat ca sunt un trendsetter.my electric / techno blue hair color se va lansa pe 16 noiembrie ,oficial in lume.niste hairstylisti s-au hotarat ca pentru 2009 culorile electrice, merg foarte bine.eu stiam asta,de cativa ani.

• maine e vineri.ceasul imi suna la 5:30. am ore de la 7,probabil ca am sa iau un taxi.probabil ca am sa beau un litru de cafea.am de facut o mie de lucruri maine.am si-o invitatie la lansarea noului Mercedes Benz.n-am cum sa ajung desi mi-ar fi placut sa fac niste poze.
  
• sambata e ziua copilului meu,Maria.si-o sa fiu acolo,cu tunul dupa mine.i-am promis de ziua ei poze speciale.
  
• nu-mi place aproape deloc lista de invitati.salvarea mea e perechea minune Andrada si Norbi.sunt adorabili si nu stiu de ce cred ca o mare parte din poze va fi cu ei.Cu el deja stiu ce discutii voi avea :samurai si masini de teren si tatuaje si cu ea stiu ca voi planifica o sedinta foto,putin mai profi.
  

ehh,not so bizi schedule ,dar ciudat.

un lucru ciudat ma tulbura,trebuie sa ma gandesc la el destul de mult.de fapt,se va rezolva intr-o vreme,cam totul..probabil in bine sau in probabil in rau.nici eu nu stiu.

dar sunt calma.si asta e bine.