ma intrebam,pe cand alergam pe culmi de bucurie si zambet matinal,delirant,cand are sa vina momentul.momentul in care-am sa-mi pierd mintile din senin,rabufnind la pereti si suflete impietrite de zgomotul vocii mele.
inceputul a fost diferit de toate celelalte lasate-n urma,caci cauza interioara ,conflictul meu interior exista pe-atunci doar in mintea si-n sufletul meu,cele doua variabile incapabile sa plece mai departe,sa ignore inexistenta persoanei iubite-n trupuri de care-al meu a fost chimic atras,pentru fractiuni de secunda.
am luat pauze interminabile,pierzandu-ma printre stele si nopti calde,printre trandafirii proaspeti infloriti si parfumul delirant al coltului de rai,din marele oras.am pierdut nopti meditand si ignorand existente,rugandu-ma sa -mi pot arunca dezechilibrul emotional,din nou,pe-acea cauza pierduta,ce parea sa ma fi uitat.si-a trecut timpul si mintea mea a ramas blocata in delir,intre refularea amintirilor si nemultumirea marginita doar de mari cosmice.si-a trecut timpul si emotiile s-au innegrit si-adunat,de nicaieri,din toate colturile prafuite.
pana intr-o noapte-n care,pierduta printre teorii si ganduri freudiene,vizuina si-a deschis portile.capul mi-a sunat si urechile mi-au tiuit si ochii nu vroiau sa creada.cauza si conflictul,unite-ntr-un singur element,s-au ridicat din definitiile-mprimate-n carti si s-au intors.
momentul a fost potrivit,caci aveam nevoie s-arunc din nou vina si sa-mi pierd iar somnul,resimtind vibratii corporale,din viitoruri imaginate,sau deja intamplate.
momentul a fost potrivit,caci timpul a trecut si atunci cand s-a oprit din nou,toate impulsurile lui imi erau explicate-n cartea de sub lampa de noapte.si-explicatiile mi-au linistit trairea,o parte din ea..
caci emotiile-s tot sumbre si caldura din miez de iunie ,le transforma-ntr-o mazga de care-astept sa ma curat..
0 comments:
Trimiteți un comentariu