hope,simulations and my strange coincidences

uite ce e...
de o vreme-de o vreme ma trezesc in tot felul de situatii pe care nu mi le prea pot explica.pornesc toate de la semne mai mult sau mai putin divine,pe care,ca o adevarata increzatoate in fortele universul,nu doar le interpretez in cele mai ciudate feluri,ci le si urmez.
m-am trezit saraca pamantului intr-o zi,apoi a urmat ce-a de-a doua,a treia si apoi numarul lor si-a pierdut numaratoarea.ma trezesc saraca,uitandu-ma la portofelul frumos si manual brodat,pentru adevarate domnisoare,incercand sa prind fluturii colorati ce-si iau zborul de pe carnetul roz de conducere,de pe buletinul alb,mirosind inca a nou,de pe carnetul de student,cel cu poza in care am o ureche mai sus decat cealalta.
ma trezesc saraca,dar plina de sentimente,caci noaptea mintea-mi calatoreste pe cele mai frumoase meleaguri,alaturi de oameni dragi si fascinanti.ma trezesec din simularea starilor pe care urmeaza sa le traiesc cand pruncul dragei mele Eli,va vedea intaia oara lumina zilei.ma trezesc din fel de fel de simulari ale realitatii,simulari ce au rol de pregatire si educare,caci altfel n-as putea sa-mi explic acuratetea invatamintelor preluate din subconstientul meu,cel negru.
si-apoi,in realitate,cand ma izbesc de zidul cotidianului-in realitate ma trezesc,ca din visul nocturn,in acele momente pe care le-am visat,pe care le-am trait cand sufletul si mintea-au colindat impreuna toate colturile rotunjte ale micutei lumi.cunosc oameni ciudati,c-un rol specific in viata mea si cunosc coincidentele universale,de natura cosmica.si toate,toate ma intreaba aceleasi lucru.de ce?cum?
vezi tu,cred ca am mancat rahat in copilarie.poate ca stafidele acelea trase in ciocoalata nu au fost toate stafide.poate ca zicala veche de cand poporul e adevarata,poate ca..am un noroc chior sau doar luna si-a reluat rolurile si-a hotarat ca e cazul sa intervina putin in viata si-n existenta sufletului meu.m-a deposedat de bani si ,incetul cu incetul pare sa ma deposedeze de alte obiecte de ordin material,lasandu-ma umila in fata tehnologiei si-a lumii in general,umplandu-mi mintea de norme,reguli si invataturi morale,supreme.lucruri din care invat stapanirea maniei si-a egoismului.povesti din care invat sa apreciez lucrurile cu adevarat importante.lucruri care-mi lasa insa un gust amar,caci ziua in care vor pleca toate din viata mea va coincide cu ziua in care portofelul va alunga fluturii chiarisi,cu otrava din hartie imprimata cu diavoli.
sau poate nu.poate rolul tuturor coincidentelor,norocului chior si-a binelui cosmic in care stau infofolita acum,poate ca rolul lor e sa invat echilibrul balantei.poate ca pana in ziua in care n-am sa ma mai trezesc saraca,am sa invat ca binele poate exista in toate domeniile,in cantititati mici si echilibrate.si poate ca totul e un  drum spre atingerea perfectiunii in viata personala.acea perfectiune la care visez,pentru ea chiar exista,cand echilibrul este bine stabilit.
timpul isi va recapata functiile,zburand mai incet.buzele-mi vor fi sarutate si tutunul redus la doze mici,acompaniat din cafele-n cesti de portelan pictate manual.soarele va straluci pe cer ziua si luna-mi va zambi noaptea,la auzul povestilor de drag si dor.
pana atunci invat si nu doar pentru examenele-pe care se pare ca deja le cam iau cu brio-.invat sa traiesc din nimic,in atmosfera boema a zorzoanelor colorate,facute din cuburi pigmentate,in muzica cu ritmuri si-amintiri din civilatii apuse,in primavara tot mai aproape de mine.pana atunci invat supravietuirea,asa cum n-am mai vazut-o pana acum.

uite ce ce..totul e o coincidenta,un drum,un plan deja scris pentru care trebuie sa-ti deschizi ochii.