zile senine,senine,senine!

am reusit sa dorm doua ore azi noapte.pe la 9dimineata ,eram deja gata de drum.

campiile verzi ca jadul,cu urme de roua,cerul senin de-un "techno blue" inexplicabil si dealurile din care ieseau aburi neincetat,mi-au fost alaturi tot drumul,pana in cluj.niciodata n-am gasit frumusetea in cei 158 km,dar azi parca am trecut in taramul abstractului.

muzica-mi canta in urechi pe ritmul sufletului iar inima-mi batea mai repede ca aripile unei pasari colibri.soarele-mi batea in ochi,obligandu-i sa stea intre deschisi.

totul a fost ca intr-un vis,ca-n-tr-un trip ...extreemly high!

am ajuns in cluj si m-am miscat cu viteza melcului turbat pana in drptul salonului.mi-am zis ca nu sunt nromala,dar ca nu mai am nicio scapare.putina durere nu o sa-mi strice,si oricat de grea ar fi,tot e suportabila.

durerea?-o iluzie.nu a durut aproape deloc!si cand am simit putina durere am strigat "cristosu lui de iepure".dupa care,zambind, m-am linistit.

cred ca m-am indragostit de artisul de tatuaje..sau ma rog,de talentul lui si mana lui usoara.!

nu m-am simit asa in siguranta de mult.si a reusit sa ma linisteasca din prima clipa.a fost genial!a inceput o noua era pentru mine..

in septembrie revin pentru a doua tura.abia astept!

dupa saptamani intregi de pregatirem,azi am dat startul unei noi vieti.am avut curajul sa fac ceva ce-mi doream de mult.

mai am nevoie doar de putin curaj sa intru intr-o discutie serioasa cu un amic.

lui trebuie sa-i deschid ochii...asa cu i-am deschis,pe ai mei,...intr-un punct al anului acesta.

ce-a fost mai greu a trecut.

follow the white rabbit...

despre...

plecari,reveniri,partiuri esuate,destainuiri la ceas de betie,nopti nedormite,programari absurde...

n-as putea zice ca am stat degeaba in cluj.am dormit mult,m-am odihnit si m-am "obosit",am vazut iepurasuuul...si apoi am plecat cu o zi mai repede,cica sa prindem partiul super tare din baia mare.

nu i-am zis mamei ca vin,tocmai ca sa pot sa ma bucur din plin de el.

tot drumul parca am fi mers cu viteza luminii,nici nu am simtit cum s-au dus cele trei ore,in scaunul gen balansoar(care pe deasupra scartaia incredibil de tare!)

eh,a fost parti super super special,adica,numai "spuma" a stiut de el.care spuma ?

pai roll,adina,eu,alex tom,dj-ii,mushlita,inca o tipa si inca unul pe care nu-l stiu bine,matei si chelnerii.am ramas noi asa o vreme,am "dansat" pe minimale,dupa care am tras la cafea ca musele la ..cacat.discutii nocturne fara niciun pic de sens,o tanti barman care ne-a dat multe bomboane cu boaba de cafea inauntru si muzica ce dintr-o data a disparut.

ok,nu ne-am dus acasa,am ajuns intr-un pub unde ne-am continuat discutiile,care au devenit intre timp foarte foarte bizare.

mi-am spus doua dintre cele mai negre si uitate secrete ale mele,de care tot nu sunt inca mandra,dar care aduc un plus in "cv-ul" meu intim.hihihih.

maine plec iar in cluj,asa intr-o calatorie fulger,care sper sa fie cu folos de data asta.

sincer...abia astept sa ma intorc acasa :)

...ca sa pot pleca iar...

off (road) to cluj,

mmm maine(azi) plec in cluj cateva zile.nu sunt sigura daca mai prind si Cupa Clujului,insa sunt implicata spiritual pana peste cap in Maramures Off Road si in Cupa Maramuresului,mai ales ca am inteles ca vin si baietii de la Suzuki Dojo.

in fine.

cum ziceam,plec la cluj.imi trantesc maine niste haine in rucsac,ma urc in masina.tup tup.
ceva parti,ceva chillau.umpic de relaxare.eh,cam ce am nevoie.simt ca mi-am pierdut toata puterea cu care am venit de la mare.trebuie sa o recastig.


dupa ce vin din cluj plec direct la casa unei prietene.
pana joi.mama cred ca va face o criza.
hihihi.
iar sunt pe drumuri.

ADOR chestia asta!

trippin'.road trippin'.

m-am tot gandit la ultimele ,sa zicem, 6 luni din viata mea.au fost cat se poate de ciudate.incepand cu impacarile false si fara pic de strat vesel,pana la diminetile de dupa petreceri,cand soarele era acoperit de paturi si paturile pareau sa fie fara sfarsit.la durerile de cap,la drumurile spre casa..stii,unul din sertarele dulapului meu e plin de sampoane la plic si sapunuri in miniatura,de la fiecare pensiune sau hotel in care am stat.ma gandesc apoi la mama si la tatal meu.cum s-a deschis ei dintr-o data si au decis ca e timpul sa nu-mi mai tina lectii de morala pentru ca, le-am castigat intr-un fel increderea.si apoi,daca ar stii ei ce fel de petreceri,cu cel fel de oameni in ce fel de stari...eheh...

bagajul meu e vesnic facut.umblu mereu cu aceleasi haine,cand e sa ies in oras.celelalte stau impachetate ,doar pentru ca mereu se iveste cate o ocazie sa plec,iar si iar de acasa.
ma plictisesc acasa,mai ales cand se lasa seara.atunci trebuie sa-mi gasesc un plan aiurea sa ies repede din casa.de obicei cand sunt sunata sau cand sun,fac tot posibilul ca intr-un sfert de ora sa fiu spalata,imbracata si machiata,ca in alte zece minute sa ajung in celalat capat al orasului.aceeasi rutina,aceeasi iesire tarzie,aceeasi terasa,oamenii neschimbati.si pe la 4 dimineata cheia in usa,nesomnul pana pe la 7,rasariul,tigarile.

azi a fost diferit.ne-am urcat in masina si ne-am dus cu privirile goale pana la baraj.un drum de 20 de minute.fara cuvinte,doar cu muzica si cu cate-o tigara.am fost cu raluca,ne-am calmat.am zambit si injurat cand n-am gasit locul unde vroiam sa oprim.

sunt tot mai atasata de drum.de plecari.de masini si oameni.nu-mi sta gandul acum decat la plecarea in cluj.e ciudat..inainte,cele doua ore jumate pana acolo,pareau o absurditate,un drum fara sfarsit,pareau chiar 12 ore.dar dupa cat am calatorit in ultima vreme,stiu ca nici nu ma voi ma urca bine in autobuz,ca voi fi deja acolo.

bagajul iar sta incins.

>dupa asta,pleaca ai mei de acasa,un weekend.le-am zis deja ca dau un party,asa privat.

>dupa ce vin ei,plecam la audio bullys.

>dupa ce ne intoarcem,incepe scoala si spun adio plecarilor.

ba nu,nu spun adio.incep pregatirile la cluj. un pas mai aproape de momentul in care voi fi nevoita sa le spun ""F*#K Off! I gotta make my own mistakes, you did"...".20 de ani...

asta ma emotioneaza cel mai tare.ca plec de tot.ca voi avea masina sub cur si noaptea ma voi urca in ea si voi pleca,cu gandul de a ma intoarce curand sau undeva intr-un viitor indepartat.asta am simtit si cand am stat la coada la politie ,asteptandu-mi permisul. asta simt de mult. asa am simtit si in noaptea de revelion.atunci stiam ca undeva,la jumatatea anului,voi privi in urma si voi zambi sarcastic in fata trecutului meu,pseudo-tragic.

nu stiu cui sa multumesc pentru tot binele,aparent sau nu,care pluteste acum in viata mea.
stiu ca trebuie sa multumesc adinei si ralucai.poate si lui Cristi,dar cu el,once again,sunt certata.
astept sa cedeze cine trebuie sa cedeze si abia apoi ii voi ,multumi si lui Cristi pentru bine.
pana atunci,coboara pe pamant,pentru ca-l invoc zilnic,batjocuritor.