scribble.

Wanna be
Wanna be
Stars
Through these joyous times

eterna poveste despre mituri si mitologie,eternul vis,eterna visare-n universul prea adanc si prea negru.

eterna nepasare-ntre randurile lumii-n care-mi misc trupul,zilnic,respirand putin din aerul ce-si schimba mirosul si gustul constant.toamna e-n mijlocul vietii sale,la fel cum era si vara odat'.toamna-mi coloreaza calea-n toate acele culori pline de senzualitate si-amaraciune,pasiune si depresie uitata pe rafturi prafuite.

ochii-mi sunt deschisi,asa cum proababil nu mi-au fost demult,sau poate chiar niciodata.lumina-mi stimuleaza simturile,la rasarit si la apus,cand soarele straluceste pe cer sau pe luna.din toate toamnele lasate-n urma,n-as putea sa aleg una la fel de speciala ca cea pe care o traiesc acum.n-as putea ,nu,pentru ca toate cele ce-au trecut  au fost pictate-n monocrom si tristete,in drumuri pline de putrezirea vietii si dezgustul desprins din toate-acele situatii,toate-acele chipuri,toate-acele suflete iubite si uitate,adorate si urate-apoi.

ma gandesc adesea cu groaza ca si frunzele galbene au sa dispara,ca vantul are sa se-nteteasca,ca zapada si gheata vor acoperii asfaltul,talpile-alunecandu-mi in ritmuri electrice.ma gandesc cu groaza la iarna si la tot frigul ce urmeaza sa-mi aspreasca pielea si-nroseasca nasul.dar placerea si entuziasmul isi fac pentru intaia oara loc,intre groaza si teama,umplandu-mi sufletul de-o sperantaa ciudata,aproape ireala.un presentiment cald imi inmoaie pseudodegerariile extremitatilor si-o gura de ceai cald,de tei isi lasa-n urma savoarea ,plina de speranta si bine.va fi o iarna la fel de calda,pe cat de colorata e toamna,doamna toamna ,predecesoarea-i.

And it’s ok

And it’s ok

And it’s ok, you give me everything I need.

Whispers

Elevators

Bad boy

Dry

ma trezesc cu zambetul pe buze,asa cum o faceam cand patul era mare si moale si fruntea-mi era sarutata cu drag.ma trezesc iubind mai mult ca niciodata cafeaua de dimineata,chiar de e cumparata pe fuga de la un aparat fara suflet.ma trezesc obosita,dar implinita,multumita si nerabdatoare sa-mi scald mintea-n toare acele pagini de cunostiinta si informatie.ma trezesc planificandu-mi drumuri dese acasa,unde linstea domina fiecare incapere,unde-s oamenii cei mai dragi,unde decizii si discutii sunt mereu luate,in favoarea tuturor,spre binele comun,spre binele si fericirea mea.

imi doream altadat' sa dau timpul inapoi.imi doream sa castig la loteria destinului,marele premiu al calatoritului in timp,ca sa invat si sa gust fericirea-n prezent.realizez acum ca ,in ciuda tuturor sentimentelor fustrante si triste de mai deunazi,pana la urma chiar sunt castigatoarea unui premiu,mult mai important : experienta.

am invatat din tot ce-am trait si-am impresia,ca-n ultimele luni,lectia de viata a fost ridicata la un nivel superior.din toate diminetile triste,din toate dupa-mesele pretrecute pe-ntuneric in pat,din toate zilele cu soare gri si mancare fara gust,din toate dezamagirile,din toate-am invatat sa ma ridic,sa-mi modific gena pesimista.am invatat sa ma lupt cu ADNul fericii mele,gasind un leac conditiei mele mentale.am invatat sa nu mai copiez,dar sa fiu motivata de oameni importanti,cu frunte lata.

n-am invatat inca sa-mi golesc subcontientul de iepuri albi,calatori,visatori.nu stiu de unde-as putea incepe procesul de uitare,dar sunt fericita si multumita c-am reusit sa reduc la minim orice urma de drag ,dragoste si nevoie fata de acea faptura.stiu insa ca,atata timp cat in vise va continua sa-mi apara,subcontientul meu va fi in acea stagnare emotionala.

pana-n ziua-n care boala-mi va fi vindecata,ma bucur de tot ce mi se intampla.ma bucur sa studiez cele mai fascinante lucruri,sa am cei mai frumosi colegi,cele mai frumoase zile de luni,incarcate-n limba dragostei,franceza.sunt fericita ca am ocazia sa traiesc la un alt nivel,stari si emotii cauzatoare de deja-vu.

si sunt fericita ca ma simt o adolescenta-ndragostita si ca,in fiecare marti,timp de zece ore picioarele-mi sunt de gelatina si inima-si mareste ritmul.