one night,before.

There's no light today
I'm shining
There's no love today
I'm laughing

Everything I gave, I loved to
Anything from me is yours

(Peace Orchestra-Shining)

lumina e palida.pare totul un vis ciudat si psihedelic.
un sentiment ciudat ma apasa,un dor nespus ma ridica si apoi la tranteste de pamant.
scrumiera mi-e plina de chistoace si tigari fumate pe jumatate.
in cana , plutesc fructe pe ceaiul rosu,ca sangele din venele ce nu se mai opresc sa sangereze.
ma doare jumatate de fata,jumatate de fiinta mi-e moarta si ma gandesc doar ca azi,stateam la soare,pe terasa casei mele si visam,ceea ce visez in 29 si 30 aprilie,de cand il cunosc pe el
aceleasi zepeline rosii ciudata,aceleasi petreceri si aceiasi oameni ciudati,acelasi lucru care pare mereu real.

m-am trezit la un moment dat,cand soarele nu mai era pe mine.mi-am aprins o tigara si m-am urcat pe casa.de acolo ,totul pare infinit,si orizontul dispare.lalelele rosii,roz si galbene alcatuiesc un tablou divin,inramat in iarba verde.
imi parea rau la un moment dat ca-mi lasasem aparatul acasa.imi parea rau,ca eram nevoita sa stau acolo.captiva in gandurile mele.in gandul meu ,ca e doar unul singur.
acum nici nu pot sa ma mai pun in pat.nu mi-e doar frica,de ceea ce am sa visez,mi-e frica de somn,de moale si bine,de cele 5 secunde de dimineata cand nu stiu nimic despre nimeni.

ceaiul s-a racit.
e mai bun asa,desi mi se pare acru.
i-am pus 4 lingurite de zahar.
e tot acru.
tigara cu miros de cirese s-a stins,si parca mi-e si scarba sa o aprind.
mi-am scos o foita din pachet ,am rotit-o in jurul unui "filtru".ma uit la ce a devenit.la ce e inauntru. ma uit si mi-e lene sa aprind. mi-e lene sa-mi mai privesc chipul in oglinda. mi-e lene sa plec. nu vreau sa stau.
si as muri acum daca s-ar putea.

Maine,1 mai,e ziua mea.Si nu ma bucur.Nu,nu pot. M-as bucura,daca,mi-ar trimite macar un semn,ca n-a uitat ca totusi,e ziua mea.

My mind is in a state
'Cuz all I seem to do is tempt my fate
Well I try a real space
But all the while, I'm crashing at the gate
This time...
This time...
Reality struck me between the eyes

(UNKLE-In a state)

zepelinele anului trecut

And for a minute there, I lost myself, I lost myself
And for a minute there, I lost myself, I lost myself

mi-am lipit ochii mari de cerul instelat si asa au ramas cel putin o jumatate de ora,asa.
am aprins,un chibrit,inca unul si inca unul pana cand mi-am dat afara tot sufletul intr-un fum gri.
am vazut fiecare stea care ma veghea in serile de mai si iunie,cand totul era un vis perfect.
fiecare cu o simbolistica anume,fiecare cu o dorinta prinsa de-un colt.

dupa un timp,muzica parea a fi cantata la distante imense de locul in care ma aflam si cand am plecat sa caut sursa,am descoperit ca sunt de fapt un calator prin cele mai ciudate tuneluri ale timpului si spatiului.

materie spirituala,fluri si neuroni.

electricitate totala,transformata in senzatia mainilor iubite pe trup,in respiratia-n ceafa,in ochii ce ascund laturi tridimensionale ale sufletului.si-n ot intunericul,n-am mai descoperit nici muzica,si nici fiinta.

toata calatoria a ramas captiva in punctul de desfacere a serotinei.
fericirea a fost aparenta.de fapt,cat se poate de imaginara.
seriotina e inca in pachete mari,legate cu funda rosie.
memoria auditiva si vizuala a transformat totul in senzatii.
senzatii dupa care tanjesc..trairi sufletesti pentru care mi-as da viata.
senzatii ce se transforma in nevoia de a-ti arata ,si tie,ca e de important sa-ti cauti adanc in suflet si adanc in cap,ceea ce vrei cu adevarat.ce vrei.?tu,ca fiina umana ce te legi de destine si dai senzatia ca te-ai desprins de ele?tu,ce alegi intre adevar si minciuna,intre timp si spatiu?intre arta si copie?ce alegi intre siguranta si nesiguranta?intre a fi cel care prinde si cel ce a fost prins?
spune-mi ca sa stiu ce sa simt.

nevoia mea,scrisa doar in interiorul meu.
nevoia mea,doza mea zilnica de singuratate.
nevoia mea,despresia mea,drogul meu,insomnia mea.

serotina e inca in cutii,legate cu funda rosie.
calatoria e inauntrul cutiilor.
si eu la fel.

ma uit pe ceas.nu e nimic trecut.realizez ca tot timpul s-a lipit de pereti.se scurge unsor spre cadra,inapoi.ceea ce-ma trait in zeci de minute s-a intamplat in ore.
mi-e greu sa cred ca n-au fost totusi secunde.
mi-e greu sa cred.
mi-e greu sa cred.
realitatea e o falsitate.ea nu exista cu adevarat.

cum sa-ti futi creierii in 23 de ore.

ca si cum,nu ar fi destul ca nu mi-am cumparat site pentru pipa,am si pus-o intr-un loc atat de bine gandit la momentul respectiv ca mi-a luat o buna bucata de vreme sa lo gasesc.

era chiar in fata ochilor mei,pe raftul cu capul de arab din ceramica,lumanarea de cafea,henna marocana si cutiuta verde.

am observat(abia acum!)ca-mi lipseste o parte protectoare a manerului.tubuletul de plastic care a ramas undeva in marele oras,cand am fost acolo.

in fine,e o chestie fara de care eu pot trai si pipa poate functiona.

lazyman's pipe,dupa cum a numit-o un prieten,statea la taclale cu arabul,cand am luat-o si-am pus-o in folosinta.

cateva minute mai tarziu,ma gaseam total bulversata.AM STERS 500 de poze,toate facute weekendul trecut.500 de poze,pentru care am pierdut 4 ore ca sa le pot scoate din aparat.(SD card crapat).500 de poze patimase.

Ideea era sa sterg pozele de pe vechiul aparat.Poze care ocupau in total 4 giga.Poze care tocmai fusesera puse un dvd.
Deschid total commanderul.(dumnezeu sa-l binecuvinteze:lazyman's my computer).Vad "etc" "etc2" si selectez "etc 2" ca tampita.

Dupa ce dau shift- delete.(sa ma asigur ca sunt sterse de tot) realizez ca tot e putin loc pe partitie.Ma uit mai atent printre fumul innecacios si realizez ! WRONG FOLDER.

asta a fost aseara pe la 8 jumate.(daca ma duceam la grupul vesel la chill sessios,nu se intamplau toate astea.da mi-a trebuit me sa stau acasa).Caut pana la 9 un program care sa recupereze pozele,il crack-uiesc cu niste coduri simple si-i dau Deep Scan,pentru ca ar fi cel mai avantajos:nu e nici Quick Scan sa gaseasca registri si poze sterse aiurea si nu e nici Psysical Scan care sa ia fiecare cod bucata cu bucata si sa faca din el teoria chibritului .De la 9 jumate pana la 1 am iesit cu Adina(multumesc pentru iertare) si Raluca la baut.La 1 primul lucru pe care-l verific cand intru in casa e evident procesul.Programul daduse o eroare stupida,chiar la 99 la suta.

In cele din urma,pe la 3, ma hotarasc ca e cel mai bine s adau Psysical Scan,in ciuda celor aproximativ 10 de care are nevoie.

La 5 m-am pus in pat.Am reusit sa salvez aiurea,10 poze.

La 8 m-am trezit.Am inceput sa selectez alte 20 de poze,care insa nu erau gata.

La la 8 jumate m-am trantit iar in pat.

La 11 jumate,ma ridic brusc din pat,pentru ca in visul meu era prea multa liniste.

Se luase pe la 11 curentul.

Tot procesul,toata selectia,tot scanul s-au dus pe pula.

Ora 13:30(ora la care ar fi fost gata demult scanul) incept iar Physical scan.
Cristos sa ma ajute,ca de nu e jale mare,mon cher!

P.S - cocolata Mickey Mouse e delicioasa.Are Boni-Bon's prin ea.

Lumanari stinse.

Behind my eyes scenes I can't describe

Intimidated, fascinated, stealing glances

In timp ce paseam ,in crem si negru,spre biserica,retraiam ritmul peste care eram stapana acum o saptamana.N-m fost constienta ,decat foarte putin,ca sunt in mijlocul unei slujbe traditionale de Paste.Stiu ca in putinele mele clipe de prezenta spirituala,am facut pace cu Christi.

Am stabilit ca,daca flacara imi sta aprinsa pana acasa,cand va fi pusa pe masa,imi va ierta toate prostiile pe care le-am facut si-mi va lumina viata ,atat mie cat si altor persoane ce au mai mare sau mai mica legatura cu mine.Si asa a fost.Asa sper,totusi.

In timpul slujbei,la un moment dat mi-am ridicat ochii de la lumanarile din jurul meu si m-am uitat la cer.Un cer adanc si instelat.Am fost in alte lumi,si vocea mea interioara ,care parea o cu totul alta fiinta, mi-a zis cat de tare m-au afectat toate cacaturile pe care le-am bagat in mine.Si totusi,nu vreau sa incetez.E un fel de automutilare spirituala.

Printre altele,am observat cat de proasta a fost sonorizarea,ba mai mult,am incercat sa-mi imaginez cum ar fi o slujba cu Visuals.God Visuals,Jesus Visuals,Mary Visuals,Oh the visuals!

Fratemiu,mai plictisit ca mine(desi ce am sitit eu n-a fost plictiseala ci mai degraba oboseala),m-a intrebat la un moment data daca nu jucam un Unreal,cand ajungem acasa.Am chicotit isteric si m-am intors la privitul meu in gol.

Ma gandesc acum...nu credinta intr-un zeu mai mult sau mai putin fals,ma aduce in fiecare an de Paste la biserica.E toata traditia.E hopul.Un fel de bariera intre ce am fost ieri si ce voi fi maine.

Maine stiu ce voi fi.

Doamna S,in patul mare,acoperita de patui si perne,la 3 metri sub somn.

Azi habar n-am ce sunt.

Domnisoara S,obosita si melancolica?