Lumanari stinse.

Behind my eyes scenes I can't describe
Intimidated, fascinated, stealing glances


In timp ce paseam ,in crem si negru,spre biserica,retraiam ritmul peste care eram stapana acum o saptamana.N-m fost constienta ,decat foarte putin,ca sunt in mijlocul unei slujbe traditionale de Paste.Stiu ca in putinele mele clipe de prezenta spirituala,am facut pace cu Christi.


Am stabilit ca,daca flacara imi sta aprinsa pana acasa,cand va fi pusa pe masa,imi va ierta toate prostiile pe care le-am facut si-mi va lumina viata ,atat mie cat si altor persoane ce au mai mare sau mai mica legatura cu mine.Si asa a fost.Asa sper,totusi.


In timpul slujbei,la un moment dat mi-am ridicat ochii de la lumanarile din jurul meu si m-am uitat la cer.Un cer adanc si instelat.Am fost in alte lumi,si vocea mea interioara ,care parea o cu totul alta fiinta, mi-a zis cat de tare m-au afectat toate cacaturile pe care le-am bagat in mine.Si totusi,nu vreau sa incetez.E un fel de automutilare spirituala.


Printre altele,am observat cat de proasta a fost sonorizarea,ba mai mult,am incercat sa-mi imaginez cum ar fi o slujba cu Visuals.God Visuals,Jesus Visuals,Mary Visuals,Oh the visuals!
Fratemiu,mai plictisit ca mine(desi ce am sitit eu n-a fost plictiseala ci mai degraba oboseala),m-a intrebat la un moment data daca nu jucam un Unreal,cand ajungem acasa.Am chicotit isteric si m-am intors la privitul meu in gol.


Ma gandesc acum...nu credinta intr-un zeu mai mult sau mai putin fals,ma aduce in fiecare an de Paste la biserica.E toata traditia.E hopul.Un fel de bariera intre ce am fost ieri si ce voi fi maine.


Maine stiu ce voi fi.
Doamna S,in patul mare,acoperita de patui si perne,la 3 metri sub somn.


Azi habar n-am ce sunt.
Domnisoara S,obosita si melancolica?