dendera.egipt.

vreau sa-ti zic ca mi-e frica.sunt in acel moment al vietii mele cand mi-e intradevar frica de ce are sa urmeze.mi-e frica sa nu fiu lasata deoparte.

nu am spus asta nimanui,dar simt ca explodez.


am trecut de toate perioadele ciudate ale vietii mele.am trecut de vremea copilariei cand alergam si-mi juleam genunchii.au ramas semnele de pe picioare care sa-mi aminteasca de acea magnifica perioada(nu o sa am picioare frumoase inca o buna bucata de vreme).


crescand,m-am izbit de teribilism.dar am trecut repede(cam in jumatate de an) de el.


mi-am pierdut si mi-am regasit identitatea,ajungand curand la concluzia,ca fiecare schimbare,fie si ea minora,e bine venita in cursul vietii mele.


mi-am schimbat de 20 de ori alegerea unei cariere,in ultimii doi ani.de la traducatoare la scriitoare,de la scriitoare la jurnalista,de la jurnalista la jurnalista foto,apoi inapoi la scriitoare.
apoi am decis sa-mi indeplinesc visele.ca si cum destinul mi-ar fi dat un semn si mi-ar fi zis ca pe pamant,am putin de trait,si e al naibii de mare sa nu-l cunosc,sa nu-i cunosc istoria ,sa nu-i cunosc oamenii si tinuturile.
m-am oprit la arheolog,apoi la egiptolog,apoi la antropolog.


aici s-a oprit totul.




am avut ultima criza de nervi,serioasa,in ianuarie.m-am pierdut.m-am trezit intr-o dimineata nestind cine sunt.dar au trecut aproape 6 luni si pot sa marturisesc ca de atunci am avut parte de multe zambete,glume-n program si liniste.
cam acolo s-a sfarsit si perioada crizelor si-a depresilor.
da,tip in fiecare zi.injur si trantesc usi.dar e societatea.e stresul.e conditia mea morala.mediul inconjurator,care se dezintegreaza ca un cadravru de veverita intr-o balta.




acum mi-e frica .de tot.mi-e frica seara,cadn vad ca nu esti si-as vrea sa-ti vorbesc.
mi-e frica sa te sunt sa vad ca esti.mi-e frica sa-ti spun ca vreau sa te vad.


si cand te vad,mi-e frica sa ma atingi.nu stiu.mi se pune unnod in gat si mi se incordeaza muschii gatului.picioarele-mi tremura si nasul devine de gheata.mi-e frica,mereu.dar cand esti,trece.




siapoi.mi-e frica de neindeplinire.de esec.mi-e frica ca am sa imbatranesc si n-am sa vad egiptul.vreau sa-l vad de mica si e tot cam de p-atunci teama.


mi-e frica ca n-am sa reusesc.ca am sa ma marit odata si n-am sa fiu fericita.ca am sa ajung ceva ordinar,apatic,fara vlaga,care fumeaza doua pachete de tigari pe zi si e satula de munca.care asteapta sa vina seara sa se tranteasca in pat si sa se faca din nou dimineata.




de fapt,mi-e frica dimineata cand nu dorm.mi-e frica de locul gol.
si mi-e sa fie asa in viitor.viitorul departat.


daca ar fi dupa mine,ai fi sclavul meu(dimineata la tura de cafea)multe zile in viitorul indepartat.
ma mai tin visurile deoparte.cosmarurile sunt multe.
chiar si atunci cand nu dorm.si tu stii ca eu nu dorm.



mi-e dor de tine.

1 comments:

Sunaina spunea...

tanti! tanti! o sa trec cu vederea faptul ca mi-ai furat poza si o sa iti spun ca prin perioada asta de frica trecem toti... pe mine tot incearca sa ma atace dar inca nu a reusit total... presimt o cadere nervoasa si o frca masiva ce imi va sufla inc eafa in curand(pe micile ecrane) ... ai grija de tine intre timp...ca nu te-am vazut de ceva timp bun si stii tu, draga tot mi-ai ramas.