jurnalul unei zi,in care mainile mi-au tremurat.

te-ai trezit vreodata dimineata si n-ai cerut nimic de la viata si totusi viata ti-a dat tot?ti-a dat bine si rau,pentru ca asa era scris?
m-am trezit dimineata,si n-am cerut soare pentru ca vroiam sa dorm.dimineata.....era 7:30...m-am trezit fizic,incomplet.ochii-mi erau atat de grei,ca nu-i putam tine o clipa deschisi.
ce mi s-a dat?soare,un drum la servici.o cafea la tot biroul,care-a iesit atat de proasta c-am varsat-o pe masa.
pachete de tigari,fumate una dupa alta si pe la 4 un telefon.in 20 de minute-am fost in oras.si doamne cum presimteam ca are sa se intample ceva rau in clipa in care am sa ajung in centru.
mi-am reintalnit o parte din trecut,si in clipa in care mi-a zis "buna ziuaaa doaman sooz" am avut un atac de panica si-o criza de nervi cumplita.tremuram atat de tare incat m-am trezit spunandu-mi "vreau sa plec de aici,inainte sa mi se opreasca respiratia".
nu ma deranjeaza,persoana in sine,cat tot ce-a facut.
mi-am amintit subit oamenii la care-am reuntat,ironiile pe care le-am acceptat,mishtourile,starile mele de frica si neincredere.
cand in sfarsit ne-am ridicat de la masa,si-am ajuns singure(eram mai multe prietene) in statia de autobuz,am multumit cerului ca a trecut.pe drum m-a intristat toata privelistea.si faptul ca pana in septembri 2006,mi-am irosit zile intregi din viata..pe nimic....
din septembrie zilele trec.greu,usor...cu certuri si depresii,cu perioade de amuzament si fericire totala....cu un tren...dar simt ca totul e mai bine ca niciodata.
m-am gandit,apoi,ca asa a fost scris.au fost doar file din cartea vietii mele,gravate cu plumb...tot ce e acum,e binecuvantat si gravat cu aur.
azi,viata mi-a dat o sansa sa ma uit in trecut,ca sa nu las pe nimeni sa mai sufere.
azi a fost o zi gravata cu plumb,dar care in dosul paginii s-a gravat cu aur...