toujours un peu perdu

in seri ca aceasta ,imi pleaca gandul in alte timpuri si-n alte lumi.ochii deruleaza pe ploape imagini ascunse,care aduc un zambet la fel de dulce pe cat de amar,pe buze.un zambet care dispare si-n urma caruia anumite senzatii de frica se instaleaza.

e frig,imi fumez ultima tigara din pachetul de lucky(super-original-si-american-fara-avertizari-sau-poze-macabre-super-photosh8) pe balcon,incerc sa nu ignor linistea de afara pentru ca ma las cuprinsa de tot felul de sentimente,contrare,ambivalente,bipolare.o parte din mine trage si ignora totul in timp ce cealalta s-ar ascunde dupa fusta mamei,cand se gandeste la viitorul tot mai palpabil.si nu e munca.munca ce urmeaza a fi depusa e magnifica.intotdeauna mi-a placut sa muncesc,sa am ce sa muncesc,sa fiu ocupata.
sunt drumurile,plecarile,revenirile,ploile si soarele.
revederile.
revederile ma sperie.nu stiu cate au sa fie.de fapt nici nu stiu daca au sa fie.probabil asta ma sperie cel mai tare.sau probabil mi-e frica sa nu alunec pe panta aceea inghetata,pe unde-am mai alunecat si pe care m-as arunca de buna voie doar daca mi-ar zice.
n-am sa reusesc niciodata.
ma impulsionez.cred ca va fi bine.sper.trebuie sa fie.toate lucrurile se intampla cu un motiv.
si trebuie sa existe undeva o explicatie solida,la toata stearea mea cu radacini mari si adanci.

scrumez din tigara si ascult inca o data melodia de care nu ma mai satur.o alta piesa care-mi aminteste de persoane(sau de fapt..de-o singura persoana..) din viata mea.de zile sau nopti petrecute cu ele...(..ea)
versurile-mi injecteaza fiori reci cu interior fierbinte-n coloana vertebrala.e destul sa schimb genul,ca sa fie adevarat fiecare cuvant.

J'étais si joune quand je l'ai recontré,
Il m'a prise par la main.
Il m'a envoyé dans les nuages,
Il m`a emmené dans les étoiles
Dans son chambre, odour capricieuse
Sur les murs des images au paralléles