the morning spiral.


era frig peste tot,mai putin sub plapuma.ora 6:45 si cafea nu vroia sa iasa in ibric.mi-era frig,dar cumva am reusit sa trec peste asta.primul lucru pe care l-am vazut cand am iesit din curte,a fost luna.mare,alba,parca laptoasa,pe-un cer albastru deschis cu reflexii roz."the city's beautiful,in the early morning..".pasi repezi spre prima mea zi de,de scoala.spre acest nou capitol.
capitol foarte neinteresant si plictisitor din punctul meu de vedere.am socializat prea putin,probabil pentru ca oamenii nu era pe filmul meu.toti parea interesati de ce studiaza si de omul din fata lor cu dume triste.probabil ca n-am socilizat si pentru ca eu nu socializez de fel,in general.dar asta e o alta poveste.
mi-au atras atentia doua fraze din cele doua ore.si ambele m-au izbit puternic in piept.mi-am frecat atunci ochii,incercand sa nu-mi iau totusi tusul de pe ploape."cand incepi sa pierzi legatura cu colegii de liceu,atunci iti dai seama ca te maturizezi,pentru ca te predai noului.".asadar,eu niciodata nu am avut o legatura stransa cu colegii mei si cu cei cu care as vrea sa mai tin legatura,nu mai pot,pentru ca nu avem timp,pentru ca suntem prea diferiti si pentru ca sincer,eu nu prea mai am rabdare de asa ceva.poate ca maturizarea mea a fost precoce.sau poate doar inceputurile ei.
"oamenii se distantiaza,asa se intampla".si daca nu as fi fost in lco public as fi izbucnit in hohote de plans.nu-mi place cand oamenii se uita.nu-mi place cand oamenii dragi,uita de oamenii lor dragi,uita de oameni care la un moment dat le-au fost aproape,dar poate circumstantele am impiedicat dupa o vreme pastrarea legaturii stranse.oamenii se distantiaza cand vor,fara avertizare,fara sens.pur si simplu pleaca.cateodata se intorc,si atunci bucuria e imensa.