octombrie 30.e trecut de miezul noptii.muzica se aude la fel de tare ca acum cateva ore,poate chiar mai tare.capul imi vajaie si inca numar paharele de alcool,pe care stomacul si organismul le digera-n buna dispozitie.berea nu ar trebui catalogata ca alcool,cel putin nu atunci cand doua treimi din ea e sirop de capsuni.
ma gandesc la mama,de fiecare data cand desfac sticlele cu sirop.mi-e dor de ea,desi nici nu a trecut o saptamana de cand am vazut-o.m-am bucurat tare mult o sa vad urcand treptele casei.m-am bucurat sa-l vad si pe fratemeu si pe prietena lui.si de tata mi-era dor.mi-ar placea sa-l sun mai des.mi-ar placea sa vorbesc cu el mai des.dar dintr-un motiv absurd nu-l sun niciodata.comunicarea mea cu persoanele dragi de sex masculin,a fost si va fi mereu pe-un plan..sa nu zic secund,dar abstract.
si-n fine,planul abstract incepe sa se schimbe.poate am sa-l sun si pe tata mai des.
au trecut patru ani.din cand in cand amintirile ma ravesesc.azi mi-am amintit cum plangeam prin douamiicinci,pe drum spre casa de la mare,ascultand rosu aprins.totodata,mi-au venit amintiri despre copila de atunci,cu par verde,ochi mari si inlacrimati si zambetul sters.
si eram o copila.si nu stiam ca timpul va schimba totul.ca anii vor trece peste mine,lasand urmele creionului destinul,apasate pe foaia noului capitol.
o pagina mai departe.
aproape nimic nu se simte.ignoranta face loc uitarii.
to forgive,to forget.aceeasi explicatie.
to forgive and to forget.
patru ani mai tarziu.
doi oameni se intalnesc,noapte in fata unei case.
patru ani si-un pic mai tarziu,zambetul reapare.de data aceasta altfel.cu altfel de sentimente.alta deschizatura.parca aceleasi sentimente.si frica e aici.dar a fost intotdeauna.
And now
Those sprangs in the air
I don't go down anywhere
I guess
It's just how it goes
The stories have
All been told before
Those sprangs in the air
I don't go down anywhere
I guess
It's just how it goes
The stories have
All been told before
0 comments:
Trimiteți un comentariu