acasa am intalnit acelasi dezastru rag dinantea sarbatorilor e iarna.cutii cu globuri peste tot,parinti agitati,prieteni care trag de mine din toate partile.in dulapurile in bucatarie stau cuminti toate ingredientele pentru viitoarele magice prajituri,iar formele au fost suflate de praful de-un an.muzica zbarnaie de peste tot si,undeva la mijloc de casa,se transforma-n zgomot de fond.
m-am trezit tarziu,caci in camera mea nu ajung razele soarelui,nici macar cele strecurate de norii pufosi si plini de fulgi de nea.m-am trezit tarziu,upa o noapte in care-am calatort printre pietre ,copii ale celor dibuite sau invatate,in spatiul tigancilor.m-am faurit bijuterii si mi-am incarcat trupul cu ele.fundite roz atarna acum baldahinul,alb suav.atmosferea pare rupta in povesti iar lumanarile o intretin.
m-am trezit tarziu,dar am avut timp sa gates pranzul pentru parntii mei.ne-am impartit locuri la masa incarcata de scule si vase,de cumparaturi si alte minunatii.mi-am privit un timp parintii,in timp ce disutau.pe chipurile lor am putut citi iubirea pe care si-o poarta,respectul si toata afetiunea.in acele momente am uitat de orice altceva.de haosul pe care-l evit si tot evit de zile bune,de spatiul mistic de care mi-e dor.am uitat,pentru ca atmosfera ma facea sa uit,blocandu-mi lobii temporali.am uitat,mememorand totusi imaginea parintilor mei la masa,pe fundalul alb,boem de iarna si multumind universului pentru ea.
0 comments:
Trimiteți un comentariu