Coming clean feels so dangerousJust a little bit would have been enough
But you never said all the words caught in your head
ieri mi-am amintit de minunatele zile de la bucovina si azi la cafea gasesc intr-o revista posterul de anul asta.mmm,undeva in univers exista o ordine a lucrurilor,prestabilita.ajunge la mine precum undele radio,cu intarzie de cativa ani lumina.
in timp ce ordinea ajune tarziu pentru mine,pentru altii toate merg perfect comform planului maiestru.nu inteleg,mi-e imposibil sa pricep asa ceva.mi se pare absurd dezmatul sufletesc in care se afla,precum si dezmatul fizic.mi se pare ridicol,demn de clasa a 4-a cand esti deja mai mare si deci,mai aproape de oamenii mari.
si totul imi provoaca scarba in multe feluri.scarba in general de oameni,de activitatile lor,de faptul ca ei exista,pur si simplu.
dar mie,mie mi-e bine,intr-o oarecare masura.izolata de lume pentru ca asa am ales.singura metoda de a ramane in contact cu lumea e blogul.e pagina asta nenorocita.si cateva mesaje celor dragi.
ma plictisesc,oamenii in general ma plictisesc.probabil ca asta e motivul pentru care stau acum asa tacuta.sunt oricum goala de entuziasm si obosita in general sa am tot felul de planuri despre care stiu ca niciodata n-au sa se indeplineasca asa cum trebuie.pentru ca ordinea mea din univers e de fapt. o dezordine totala,un haos tipic.nu-mi mai caut greseli,pentru ca,privind in jur si analizand caracterul oamenilor,observ ca multi au gresit mult mai mult decat mine.spre deosebire de persoana mea,umila si saraca spiritual,ei primesc totul.
vezi,din nou e absurd.
legatura dintre mine si restul lumii e intrerupta.refuz sa fac parte din ea,risc sa dau intr-o hepatita morala.n-am nevoie,pentru ca oricum tumora sufleteasca e in continua crestere.e atat de mare incat ma apasa.si doare,doare,doare si nu pot sa respir,pentru ca obosesc.
si-atunci nu-mi pune intrebari.nu ma acuza.cand va fi cazul voi cauta si atentia.momentan nu o doresc.momentan stau in umbra,pana intr-o zi cand am sa ma urc in masina si-am sa pornesc la drum.pana unde m-or duce ochii si probabil constiinta.si atunci ,acolo,voi gasi tot e am nevoie.
am incredere,in legile universului.inca mai am.chiar daca sunt eleborate in mod absurd.
am incredere ca totul se va schimba intr-o zi.si nu neaparat in ceea ce ma priveste.doresc schimbare pentru multi,pentru ca atunci totul se va resfrange in bine asupra mea.
si daca schimbarea e imposibila?
dar de ce sa faci una ca asta?
in timp ce ordinea ajune tarziu pentru mine,pentru altii toate merg perfect comform planului maiestru.nu inteleg,mi-e imposibil sa pricep asa ceva.mi se pare absurd dezmatul sufletesc in care se afla,precum si dezmatul fizic.mi se pare ridicol,demn de clasa a 4-a cand esti deja mai mare si deci,mai aproape de oamenii mari.
si totul imi provoaca scarba in multe feluri.scarba in general de oameni,de activitatile lor,de faptul ca ei exista,pur si simplu.
dar mie,mie mi-e bine,intr-o oarecare masura.izolata de lume pentru ca asa am ales.singura metoda de a ramane in contact cu lumea e blogul.e pagina asta nenorocita.si cateva mesaje celor dragi.
ma plictisesc,oamenii in general ma plictisesc.probabil ca asta e motivul pentru care stau acum asa tacuta.sunt oricum goala de entuziasm si obosita in general sa am tot felul de planuri despre care stiu ca niciodata n-au sa se indeplineasca asa cum trebuie.pentru ca ordinea mea din univers e de fapt. o dezordine totala,un haos tipic.nu-mi mai caut greseli,pentru ca,privind in jur si analizand caracterul oamenilor,observ ca multi au gresit mult mai mult decat mine.spre deosebire de persoana mea,umila si saraca spiritual,ei primesc totul.
vezi,din nou e absurd.
legatura dintre mine si restul lumii e intrerupta.refuz sa fac parte din ea,risc sa dau intr-o hepatita morala.n-am nevoie,pentru ca oricum tumora sufleteasca e in continua crestere.e atat de mare incat ma apasa.si doare,doare,doare si nu pot sa respir,pentru ca obosesc.
si-atunci nu-mi pune intrebari.nu ma acuza.cand va fi cazul voi cauta si atentia.momentan nu o doresc.momentan stau in umbra,pana intr-o zi cand am sa ma urc in masina si-am sa pornesc la drum.pana unde m-or duce ochii si probabil constiinta.si atunci ,acolo,voi gasi tot e am nevoie.
am incredere,in legile universului.inca mai am.chiar daca sunt eleborate in mod absurd.
am incredere ca totul se va schimba intr-o zi.si nu neaparat in ceea ce ma priveste.doresc schimbare pentru multi,pentru ca atunci totul se va resfrange in bine asupra mea.
si daca schimbarea e imposibila?
dar de ce sa faci una ca asta?
1 comments:
vai,te urasc. hai sa fugim. acolo!! maine e prima zi! putem ajunge vineri, ca de "obicei". putem gasi oameni urbati care au lasat totul la o parte pt cateva zile de noroi. atata ma gandesc la tine...atat mi-e de dor de nebunii impreuna. maine seara ajung in bm. e si blup blup acolo. m-a sunat. a zis sa mergem mai mult la iarba verde ca isi repara motoru sapt asta. t e i u b e s c
Trimiteți un comentariu