i.e.

luna e ciudata in noaptea aceasta.e mai laptoasa ca niciodata.negrul din craterele-i batrane s-a transformat intr-un gri ridicol.chipul lunii nu seamana deloc cu cel pe care-l stiu.nu e deloc asemanator cu cel pe care-l port cu mandrie.
e o seara linistita,in care gandul imi fuge intr-o mie de directii.odata cu el si fumul de tigara.

cateodata imi recunosc singura solutie pe care o am.cateodata stiu care mi-e scaparea dar e o idee atat de ridicola,incat mi-e rusine de proprile-mi ganduri.le ignor.
nu as da timpul inapoi.nu as schimba nimic.modul in care sunt eu fericita acum,e intradevar departe de cel adevarat.dar sunt.zambesc si ma bucur de lumina,chiar de-i chinuitoare.insomniile care m-au palit in ultimele nopti nu ma duc cu gandul la un eventual viitor episod trist.nu mai accept asa ceva.nu-mi mai doresc.mi-e mult mai usor sa-mi ignor absolut toate gandurile rele pe care le am.
mi-e mult mai usor sa nu ma gandesc la toate fiintele si nefiintele ce-l pandesc.sunt sceptica si probabil acesta e si motivul pentru care nu ma mai las doborata de griul din tristete.
de la el am invatat sa evit contactul cu oamenii atunci cand simt ca nu mai pot.cand simt ca sunt prea plina de ei.si-am renuntat la toti,in ultimele zile pentru ca sa pot lua contact cu fiinta echilibrata din interiorul meu.dar,nu am rabdare nici pentru ea,nici pentru altii ,asa ca tac,in continuare si-mi vad de drum.de fiecare drum pe care-l fac.
cateodata-mi scapa cate-un gand si gandul se transforma intr-o dorinta cu viata scurta.ba da,cateodata-mi doresc sa dau timpul inapoi.imi doresc sa nu fi fugit de la ora de mate ca sa-l cunosc.poate era mai bine asa.poate eram mai linistita.dar dorinta moare intr-o clipita.
stiu ca n-as fi invatat nimic in ultimii ani.as fi fost o persoana lipsita de viata,de cunoastere,de mister.as fi fost saraca daca nu l-as fi cunoscut asa cum e el.probabil ca nici oamenii ce stau impletiti acum in franghia vietii mele nu ar fi existat.intr-un fel sau altul totul se leaga de cine e el si ce reprezinta,fie ca-l implica direct sau indirect.

expir ultimul fum.va ajunge la luna pana-n zori.in zori cand imi voi bea cafeaua gandindu-ma la alte cafele,de la care-am lipsit,de la care lipsesc sau de la care voi lipsi.voi sorbi gustul ei amar,indulcit si-mi voi aminti de cele la care-am fost si de cele la care ma voi mai duce.