un altfel de vineri 13.

dimineata devreme cautand tigara cu ochii impaienjeniti de vinul baut cu o seara inainte.tot atunci,o pisica mica si albastra la dus cu mine,urcand ca un paianjen cu blana pe perdea,ferindu-se de apa,ca de acid.
dimineata devreme cu cafea rasturnata pe jos,din senin.puterea aburului sau o mana magica,invizibila rasturnand ibricul fierbinte de pe foc.
vineri treishpe,cu doua pachete de tigari fumate si topite ca o ciocolata fina din elvetia,sau franta,sau orice alta tara cu nasul pe sus.
vineri,asternuturi noi in patul vechi,de-acasa.patul mare,in care ar incapea doua persoane fericcite.dar si una e destul.si eu sunt chiar fericita aici,in patul unde mainile se-ntind pe lateral si doar varfurile degetelor ating marginea saltelei.si oglinda mare de pe perete,plina de poze,plina de amintiri.
vineri.camera mea e goala,dar urma copilei de alta-data se simte.e mare si inca plina de decoratiuni si parfum arabic-indian-egiptean-mistic.stelutele albatre inca atana de candelabrul alb,iar cele de pe tavan inca mai stralucesc.panza alba,atarna trista,in locul unde, inainte se gaseau multe perne pe jos.
mircea e mare,e chiar imens.am simtit o oarecare uitare in ochii lui,dar l-am tinut la piept si-am simtit atunci cum inima lui speriata isi reduce ritmul,spre o liniste uimitoare.
sambata,14 noiembrie,miezul noptii in bucatarie cu mama,vorbind si fumand ca doua turcoaice.tata cu ochii aproape inchisi de somn,incercand sa recepteze informatii.mi-era dor de strangerea lui de noapte buna si de sarutul de pe frunte.
mama doarme linistita azi.
ibricul de cafea e atat de mic,aici.imi amintesc ca abia imi ajungea cafeaua din el,iar peste doua ore,va fi o adevarata miscare browniana in jurul lui.
masina mi-e in parcare.ma durut sufletul sa o vad plecand saptamana trecuta din cluj,dar vazand-o aici,pe locul ei,mi s-a umplut inima de bucurie.e un suflet mecanic,cu ulei de motor in loc de sange si motorina-n loc de cafea.maine o scot la o intalnire cu orasul,cu dealurile de azi vara,cu muzica si in fine,cu sufletul meu ce bantuie strazile,ca in noptile cand insomnia ma prindea la volan.
doar baia ma sperie.e parca mai mica acum.si negrul mult ma intristeaza.maine-i rezerv o ora sa o aranjez,altfel risc sa o evit toata ziua.baia de la cluj e prea alba cred,e prea stralucitoare.
am doua case acum si-n ambele mi-e inima batuta-n cui.una e plina de amintiri,cealalta abia acum le fabrica.dar doar aici,pot fi copilul fara griji.

P.S-thank you mara for the laptop.now I need one two