din nou acasa,dupa (deja) prea multe intoarceri si reveniri,dupa o saptamana plina de emotii si intamplari ciudate,dupa intalniri pe neprevazute sau poate prea programate si aranjate.dupa acelasi stres al inscrierii si-al statului la rand printre toti necunoscutii.
ne-am oborat din masina,in jurul orei 8,undeva pe langa satulung.ne-am aprin o tigara si ne-am lasat corpurile sa ni se scalde in zapuseala de-afara.culorile cerului pregatit pentru apusul soarelui ne-au creat senzatia ca am fi parasit clujul intr-o alta zi.drumul nostru parea a fi durat mai mult decat o viatam,o viata in care am retrait si uitat toate emotiile,intamplarile si oamenii.intoarcerea la origini,cu zambetul amar pe buze.toate dealurile lasate-n urme,toate dealurile si muntii ce-nconjoara ,dau nastere si adesea adapostesc sufletele dragi.
nu ne-am dus tot inainte de la dej.am virat usor spre dreapta si drumul perfect intins ne-a impins masina tot mai aproape de locul in care,oameni s-au nascut si-au trait,spre locul in care omul s-a nascut si-a trait ca sa intre apoi in viata mea si sa o intoarca pe dos,in cel mai cumplit,dar placut mod posibil.
ne-am oprit la o casa.masa din curte era inconjurata de totii pomii datatori de roade gustoase.mirosul imi facea o pofta de viata direct proportionala cu pofta pe care inima mea o are.
acea pofta de nestapanit,de-a fugi si-a uita totul,de a tine totul in suspensie,de a opri timpul in loc.oamenii au vorbit pe-accentul lor,acelasi accent de care-mi era drag si dor.cuvintele incarcate de ş si toate aprobarile imbracate-n ye mi-au adus pe chip o masca ciudata ,facuta de bucurie si tristete si dor.
si-apoi am plecat,cu soarele batandu-ne in ochi,cu ochii incarcati de oboseala,cu dorinta vie de-a ajunge spre nicaieriul pe care casa-l inconjoara.
acasa e bine,pentru ca acasa e mereu bine.asa trebuie sa fie.e cald,poate chiar prea cald cateodata.dar noptile sunt lungi si imbelsugate de somn odihnitor sau pasi repezi pe strazile linistite.acasa e mama pe care-mi place sa o astept cu masa pregatita,doar ca sa-i citesc bucuria in ochi si tata care-n putinul lui timp liber imi asculta toate povestile conspirationiste si-mi fumeaza kenturile ,chiar daca tigarile lui sunt mai multe.
si-acasa e fratemeu ,cu care ador sa ma inteleg bine,la fel de mult pe cat ador sa ma ciondnesc.si e prietena lui,de care mi-e drag ,pentru ca inteleg ce inseamna sa ai si o sora.
si -acasa sunt toate locurile pe care doar vara le umple de viata si pasiune.strazile ce altadata parea infinite si-acum sunt mai scurte ca niciodata.
acasa e bine,pentru ca si cafeaua are alt gust si tigarile de buna dimineata sunt magice si balonul e la fel de incarcat de vise si-emotii.
0 comments:
Trimiteți un comentariu