intai de iunie..si copilul?

Funny the way it is
If you think about it...

si copilul...copila din mine nu stie cum ar trebui sa se simta.e confuza in legatura cu toate evenimentele care se petrec acum in viata ei,cu evenimentele care urmeaza sa se produca.daca ar fi dupa ea,copila s-ar ascunde sub patul din dormitorul de altadat' si-ar sta acolo pana in septembrie, cand toate se finalizeaza.

pe de-o parte caute sa evite orice traire emotionala,legata de orice persoana masculina.intradevar ii mai fug ochii si mintea odata cu ei,dupa cate-un june,dar asta e doar influenta fiintei aproape mature din ea.le numeste nevoi,dar nu le intelege prea bine de ce exista.ii e frica sa se gandesca la ceva concret cu oricine si orice,pentru ca oricum nu are timp de asa ceva si oricum ii e cumva ciudata sa se lege la cap cu mana altei persoane.copila iubeste si de fapt,tocmai aceasta iubire o opreste sa se ataseze emotional de oricine.dar ca sa nu sufere,ignora absolut tot ce simte,anuleaza orice traire si incearca sa-si pastreze calmul,sperand ca intr-o zi "bine a fi.."
pe de alta parte,copila cauta sa raspunda corect atat gramatical cat si filosofic marii ei intrebari:"cand a trecut timpul?"mai sunt zece zile pana in dimineata zilei in care,va pasi ultima data ca elev in acel liceu nenorocit,zece zile pana in seara banchetului,zece zile sa invete sa umble pe-un toc acceptabil.deci da,zece zile pana cand trebuie sa-si limpezeasca mintea si sa stie exact ce simte.
acum nu stie nimic.se bucura,dar simte ca e mult prea egoist sentimentul.si copila n-ar mai vrea sa fie egoista,pentru ca e o stare pe care doar oamenii mari o au.

copila bea un pahar de lapte.albul e intr-un contrast ciudat cu rochia ei rosie,si funda de aceeasi culoare de le mana.i-ar placea ca sufletul sa-i fie iar alb,pur,ca altadata insa timpul trece si devine om mare..oamenii mari sunt rai.stie sigur acest lucru.