In paradisio deo cante angeli,
In coaedifico sepeante madres.
dimineta as fi preferat sa mor de-un numar infinit de ori decat sa ma ridic din pat.
in universul patului meu,viata e perfecta si eu nu exist.ma integrez in somnul dulce si-n caldura placuta si moale a pernelor.langa mine am cutiuta verde,plina cu nisip si vise,o lampa si-o carte.
dimineata,in fiecare dimineata,nu vreau sa fiu nascuta din acest univers.nu vreau sa fiu data afara din bine.doar daca,universul s-ar uni cu cel ce-a fost odata,al unui alt pat,plin de...plin de detoate.
In gandul meu bate vant de primavara.Im suflet lipseste totul,dar compensez cu implinirea pe plan material si cu fericirea pe care fratele meu o picteaza peste tot,pentru ca si-a gasit sufletul pereche.
Imi place sa vad fiinte fericite.
Dimineatameram probabil cea mai nefericita persoana de pe planeta.Fara sa-mi dau seama exact de ce.Din cauza oboselii,sau a lipsei de timp pentru universul patului meu..
Dint-un motiv sau altul,vroiam sa-l sun pe el.Fara sa-i zic ceva inteligent sau bine gandit.
Am vrut sa vorbim ceva,orice,ca doua fiinte ce au imparit si altceva decta muzica.
Mi-am amintit.Nu mai are telefon.
Una din legile lui Murphy,pusa in aplicare.
Cand in sfarsit am gasit pentru ce sa-l sun,n-am avut pe ce.
En fin.
Continui cu oboseala.E o stare de spirit in care ma complac,si nu sunt mandra sa zic asta.
Dar nu ma plang.Inac mai pot.Imi place.E un joc pe care imi place sa-l transform in extrem.
Cand voi ceda,voi cadea.
Pana atunci mai am.
Juno Reactor-War Dogs.
Monday&Tuesday's Obsession.
0 comments:
Trimiteți un comentariu