one night,before.

There's no light today
I'm shining
There's no love today
I'm laughing

Everything I gave, I loved to
Anything from me is yours

(Peace Orchestra-Shining)

lumina e palida.pare totul un vis ciudat si psihedelic.
un sentiment ciudat ma apasa,un dor nespus ma ridica si apoi la tranteste de pamant.
scrumiera mi-e plina de chistoace si tigari fumate pe jumatate.
in cana , plutesc fructe pe ceaiul rosu,ca sangele din venele ce nu se mai opresc sa sangereze.
ma doare jumatate de fata,jumatate de fiinta mi-e moarta si ma gandesc doar ca azi,stateam la soare,pe terasa casei mele si visam,ceea ce visez in 29 si 30 aprilie,de cand il cunosc pe el
aceleasi zepeline rosii ciudata,aceleasi petreceri si aceiasi oameni ciudati,acelasi lucru care pare mereu real.

m-am trezit la un moment dat,cand soarele nu mai era pe mine.mi-am aprins o tigara si m-am urcat pe casa.de acolo ,totul pare infinit,si orizontul dispare.lalelele rosii,roz si galbene alcatuiesc un tablou divin,inramat in iarba verde.
imi parea rau la un moment dat ca-mi lasasem aparatul acasa.imi parea rau,ca eram nevoita sa stau acolo.captiva in gandurile mele.in gandul meu ,ca e doar unul singur.
acum nici nu pot sa ma mai pun in pat.nu mi-e doar frica,de ceea ce am sa visez,mi-e frica de somn,de moale si bine,de cele 5 secunde de dimineata cand nu stiu nimic despre nimeni.

ceaiul s-a racit.
e mai bun asa,desi mi se pare acru.
i-am pus 4 lingurite de zahar.
e tot acru.
tigara cu miros de cirese s-a stins,si parca mi-e si scarba sa o aprind.
mi-am scos o foita din pachet ,am rotit-o in jurul unui "filtru".ma uit la ce a devenit.la ce e inauntru. ma uit si mi-e lene sa aprind. mi-e lene sa-mi mai privesc chipul in oglinda. mi-e lene sa plec. nu vreau sa stau.
si as muri acum daca s-ar putea.

Maine,1 mai,e ziua mea.Si nu ma bucur.Nu,nu pot. M-as bucura,daca,mi-ar trimite macar un semn,ca n-a uitat ca totusi,e ziua mea.

My mind is in a state
'Cuz all I seem to do is tempt my fate
Well I try a real space
But all the while, I'm crashing at the gate
This time...
This time...
Reality struck me between the eyes

(UNKLE-In a state)

zepelinele anului trecut

And for a minute there, I lost myself, I lost myself
And for a minute there, I lost myself, I lost myself

mi-am lipit ochii mari de cerul instelat si asa au ramas cel putin o jumatate de ora,asa.
am aprins,un chibrit,inca unul si inca unul pana cand mi-am dat afara tot sufletul intr-un fum gri.
am vazut fiecare stea care ma veghea in serile de mai si iunie,cand totul era un vis perfect.
fiecare cu o simbolistica anume,fiecare cu o dorinta prinsa de-un colt.

dupa un timp,muzica parea a fi cantata la distante imense de locul in care ma aflam si cand am plecat sa caut sursa,am descoperit ca sunt de fapt un calator prin cele mai ciudate tuneluri ale timpului si spatiului.

materie spirituala,fluri si neuroni.

electricitate totala,transformata in senzatia mainilor iubite pe trup,in respiratia-n ceafa,in ochii ce ascund laturi tridimensionale ale sufletului.si-n ot intunericul,n-am mai descoperit nici muzica,si nici fiinta.

toata calatoria a ramas captiva in punctul de desfacere a serotinei.
fericirea a fost aparenta.de fapt,cat se poate de imaginara.
seriotina e inca in pachete mari,legate cu funda rosie.
memoria auditiva si vizuala a transformat totul in senzatii.
senzatii dupa care tanjesc..trairi sufletesti pentru care mi-as da viata.
senzatii ce se transforma in nevoia de a-ti arata ,si tie,ca e de important sa-ti cauti adanc in suflet si adanc in cap,ceea ce vrei cu adevarat.ce vrei.?tu,ca fiina umana ce te legi de destine si dai senzatia ca te-ai desprins de ele?tu,ce alegi intre adevar si minciuna,intre timp si spatiu?intre arta si copie?ce alegi intre siguranta si nesiguranta?intre a fi cel care prinde si cel ce a fost prins?
spune-mi ca sa stiu ce sa simt.

nevoia mea,scrisa doar in interiorul meu.
nevoia mea,doza mea zilnica de singuratate.
nevoia mea,despresia mea,drogul meu,insomnia mea.

serotina e inca in cutii,legate cu funda rosie.
calatoria e inauntrul cutiilor.
si eu la fel.

ma uit pe ceas.nu e nimic trecut.realizez ca tot timpul s-a lipit de pereti.se scurge unsor spre cadra,inapoi.ceea ce-ma trait in zeci de minute s-a intamplat in ore.
mi-e greu sa cred ca n-au fost totusi secunde.
mi-e greu sa cred.
mi-e greu sa cred.
realitatea e o falsitate.ea nu exista cu adevarat.

cum sa-ti futi creierii in 23 de ore.

ca si cum,nu ar fi destul ca nu mi-am cumparat site pentru pipa,am si pus-o intr-un loc atat de bine gandit la momentul respectiv ca mi-a luat o buna bucata de vreme sa lo gasesc.

era chiar in fata ochilor mei,pe raftul cu capul de arab din ceramica,lumanarea de cafea,henna marocana si cutiuta verde.

am observat(abia acum!)ca-mi lipseste o parte protectoare a manerului.tubuletul de plastic care a ramas undeva in marele oras,cand am fost acolo.

in fine,e o chestie fara de care eu pot trai si pipa poate functiona.

lazyman's pipe,dupa cum a numit-o un prieten,statea la taclale cu arabul,cand am luat-o si-am pus-o in folosinta.

cateva minute mai tarziu,ma gaseam total bulversata.AM STERS 500 de poze,toate facute weekendul trecut.500 de poze,pentru care am pierdut 4 ore ca sa le pot scoate din aparat.(SD card crapat).500 de poze patimase.

Ideea era sa sterg pozele de pe vechiul aparat.Poze care ocupau in total 4 giga.Poze care tocmai fusesera puse un dvd.
Deschid total commanderul.(dumnezeu sa-l binecuvinteze:lazyman's my computer).Vad "etc" "etc2" si selectez "etc 2" ca tampita.

Dupa ce dau shift- delete.(sa ma asigur ca sunt sterse de tot) realizez ca tot e putin loc pe partitie.Ma uit mai atent printre fumul innecacios si realizez ! WRONG FOLDER.

asta a fost aseara pe la 8 jumate.(daca ma duceam la grupul vesel la chill sessios,nu se intamplau toate astea.da mi-a trebuit me sa stau acasa).Caut pana la 9 un program care sa recupereze pozele,il crack-uiesc cu niste coduri simple si-i dau Deep Scan,pentru ca ar fi cel mai avantajos:nu e nici Quick Scan sa gaseasca registri si poze sterse aiurea si nu e nici Psysical Scan care sa ia fiecare cod bucata cu bucata si sa faca din el teoria chibritului .De la 9 jumate pana la 1 am iesit cu Adina(multumesc pentru iertare) si Raluca la baut.La 1 primul lucru pe care-l verific cand intru in casa e evident procesul.Programul daduse o eroare stupida,chiar la 99 la suta.

In cele din urma,pe la 3, ma hotarasc ca e cel mai bine s adau Psysical Scan,in ciuda celor aproximativ 10 de care are nevoie.

La 5 m-am pus in pat.Am reusit sa salvez aiurea,10 poze.

La 8 m-am trezit.Am inceput sa selectez alte 20 de poze,care insa nu erau gata.

La la 8 jumate m-am trantit iar in pat.

La 11 jumate,ma ridic brusc din pat,pentru ca in visul meu era prea multa liniste.

Se luase pe la 11 curentul.

Tot procesul,toata selectia,tot scanul s-au dus pe pula.

Ora 13:30(ora la care ar fi fost gata demult scanul) incept iar Physical scan.
Cristos sa ma ajute,ca de nu e jale mare,mon cher!

P.S - cocolata Mickey Mouse e delicioasa.Are Boni-Bon's prin ea.

Lumanari stinse.

Behind my eyes scenes I can't describe

Intimidated, fascinated, stealing glances

In timp ce paseam ,in crem si negru,spre biserica,retraiam ritmul peste care eram stapana acum o saptamana.N-m fost constienta ,decat foarte putin,ca sunt in mijlocul unei slujbe traditionale de Paste.Stiu ca in putinele mele clipe de prezenta spirituala,am facut pace cu Christi.

Am stabilit ca,daca flacara imi sta aprinsa pana acasa,cand va fi pusa pe masa,imi va ierta toate prostiile pe care le-am facut si-mi va lumina viata ,atat mie cat si altor persoane ce au mai mare sau mai mica legatura cu mine.Si asa a fost.Asa sper,totusi.

In timpul slujbei,la un moment dat mi-am ridicat ochii de la lumanarile din jurul meu si m-am uitat la cer.Un cer adanc si instelat.Am fost in alte lumi,si vocea mea interioara ,care parea o cu totul alta fiinta, mi-a zis cat de tare m-au afectat toate cacaturile pe care le-am bagat in mine.Si totusi,nu vreau sa incetez.E un fel de automutilare spirituala.

Printre altele,am observat cat de proasta a fost sonorizarea,ba mai mult,am incercat sa-mi imaginez cum ar fi o slujba cu Visuals.God Visuals,Jesus Visuals,Mary Visuals,Oh the visuals!

Fratemiu,mai plictisit ca mine(desi ce am sitit eu n-a fost plictiseala ci mai degraba oboseala),m-a intrebat la un moment data daca nu jucam un Unreal,cand ajungem acasa.Am chicotit isteric si m-am intors la privitul meu in gol.

Ma gandesc acum...nu credinta intr-un zeu mai mult sau mai putin fals,ma aduce in fiecare an de Paste la biserica.E toata traditia.E hopul.Un fel de bariera intre ce am fost ieri si ce voi fi maine.

Maine stiu ce voi fi.

Doamna S,in patul mare,acoperita de patui si perne,la 3 metri sub somn.

Azi habar n-am ce sunt.

Domnisoara S,obosita si melancolica?

buna seara si la revedere.

In you I see dirty
In you I count stars
In you I feel so pretty
In you I taste god
In you I feel so hungry
In you I crash cars
We must never be apart

(The Smashing Pumpkins-Ava Adore)

stomacul mi-e plin de viermi,care se tarasc spre gura incet incet,intr-un vals halucinant.

in delirul muzicii pe care tusa mea o canta,am ametit si-am picat la pat.

imi imaginez cum,in urmatoarea jumatate de an,servetelele mele vor fi pictate cu sange.poate am suferit odata de pneumonie,odata,si inca o data si inca o data pana cand plamanii mei s-ar fi facut scrum de tigara.

e ultimul meu an de viata.

asa-mi zic mereu si niciodata nu reusesc sa ma tin de cuvant.
in fiecare an imi doresc ceva imposibil.anul asta imi doresc doua lucruri.unul e legat de America.cine-mi sie gandurile cu miros frumos stie despre ce vorbesc.altul e legat de..

e imposibil,am zis!

am scapat azi setul de pertelan pe jos.abia il cumparasem.l-am spart.

am coborat in secunda urmatoare toti zeii pe pamant.

mi-am luat prenadezul din dulap si l-am lipit.am privit nedumerita cum piesele desi se potrivesc,nu se contopesc in ceva perfect.e ciudat,cum,ma simt si eu la fel.

ma simt... setul de portelan,inaite sa-l sparg.

privesc...setul de portelan dupa ce l-am spart.

vreau...sa zbor.

si de zburat,nu pot.

am urcat azi iar pe blocul de vis-a-vis.pana sus.de unde lumea poate fi usor privita.

pamantul parea un ideal.am vrut sa sfidez realitatea si vroiam sa vad elasticitatea lui.

mi-am dat seama ca nu e posibil,desi as fi vrut sa fie.n-am putut sa ma arunc.

m-am aruncat in patul moale.e absurd dar, dimineata as fi vrut sa ma intorc cat mai curand acolo.
17 ore mai tarziu,inca imi doresc sa ma izbesc de moalele lui.

la fel cum imi doresc sa ma izbesc de-un perete cu...

dar e un ideal!

ehh,vezi tu...ce face destinul si trairea dintr-un om?

ce inseamna sa nu te resemnezi si sa visezi.

ce inseamna sa iubesti atat de mult incat sa-ti doresti sa mori.incat sa-ti doresti sa fii mort si cu fizicul,nu doar cu sufletul.

sa iubesi si sa nu poti spune,ca sa nu mai complici lucrurile deja complicate.

e ciudat sa ...

e ciudat pur si simplu.

un complex al sobolanilor ce mananca cadavrul viu,organic,lipsit de materie spiituala.

un joc al fiintelor marunte,intr-un colt din univers.un joc unde cineva pierde tot.

dar nu,eu nu.

sper..

sa fiu fericita.

vreau...

iupurele alb.

hello and goodnight.

I slowly tried to bring back,
the image of your face from the memories so old.
I tried so hard to follow,
but didn't catch the half of what had gone wrong,
said "I don't know what I can save you from."

Aveam ore de la 9 azi.
M-am trezit la 11:20.

M-am dus la ora de engleza si mi-am dat testul de reading.Am facut de 10 dupa care am dat foaia cu rezolvarile,Mariei.Mi-am dat drumul la muzica si am iesit din clasa.Aveam de coborat in sala 1,dar pe drum mi-am dat seama ca sunt prea bine dispusa sa o ascult pe baba de franceza.

Am plecat si-am cautat un loc unde sa mananc.Era full peste tot.M-am dus acasa si -am pierdut vremea cu tata si Marius,noul instructor autor al scolii.Fuckin' wanker,o sa-mi conduca masina!

Am ajuns la sala,pe la 4:40.Teddy imi luase locul,da' a zis ca ma tine in brate daca vreau.

Sunt grea si nu vreau sa-ti provoc hernie.

Sala full.Zambete,toata lumea fericita ca scapa.

26 de puncte.24 de puncte.23 de puncte.23 de puncte.

Yeah!!! eu si teddy suntem cei mai tari.(respectiv,am luat punctajul cel mai mare:P)

Mergem la baut.

Imi amintesc ca,dimineata la 9 am interviu pentru job.

Acasa,crize pentru ca imi dau demisia de la actualul job.Motive bune:salar neplatit la timp,instructajul muncii nefacut,carte/contract de munca niet,tone de nervi si de ciocolata imputita.

Acasa,la baie,horoscopul dintr-un ziar.

Sarpe : Viata dumneavoastra pare sa se indrepte.Planul sentimental pare dramatic afectat.

Iepure:Cu perssoana iubita nu puteti avea o viata de cuplu.

Ma amuz.Zambesc si privesc in gol.

Fug in bucatarie si-mi fac o cafea.

Noapte alba.Nu pot sa dorm.

Say goodbye.

Whenever I'm down
I call on you my friend
A helping hand you lend
In my time of need

(pentru Adina,iti multumesc!)

Ora 8 pm.M-am dus la Info Clienti si am rugat-o pe Miahela sa cheme 941,952,42,941-2,63 la receptie marfa.O parte erau deja acolo.Am reunit grupul vesel care in mai putin de 5 minte s-a transformat intr-unul posomorat si tris.

"Fratilor,plec.De fapt,din Mai nu mai vin.Probabil ca e penultima data cand mai vin pe aici in calitate de reprezentant al Firmei Galctic".

Fete triste,imbratisari masive si multe "nuuu-uri".Mihai era de-a dreptul depresiv,mi-a zis cand am rams doar noi,ca-i va fi dor sa-mi scuture scara si sa facem concursuri cu liza,cadn depozitul aproape gol.Bane mi-a zis ca-i va fi dor de o persoana colorata si vesela in magazin.Mihaela 1 mi-a spus ca-i va fi dor sa ma auda plangand,Marta va duce dorul certurilor si Otilia bunului meu simt.

Singura fiinta care s-a bucurat ca plec,a fost reprezentanta de la Unicarm,sobolanul ala imputit care sta cu salamul in gura toata ziua,pentru ca duce lipsa de pula.

O sa-mi fe dor de chefurile depresivo-melancolice-agresiv-destrabalate din noptile de sambata cand ne reuneam ba la unul ba la altul acasa,sa bem si sa fumam,sa ne dam duhul si sa ne spunem offul.

Si o sa-mi fie dor sa ma catar pe scari subrede,sa ridic cutii de zeci de kilograme.Sa ma cert cu Adi,pentru ca n-a facut fisa de receptie.

M-am uitat azi asa de trist la culoarele magice...pline de viata si lipsite de sulfet.

Mi-am amintit noaptea inventarului,noptile de dinainte de craiun cand Mihai imi "injecta"cafea in vene sa pot sta treaza...

Atatea luni petrecute acolo...

Dar e timpul sa trec la un nou nivel.

Si pe langa jobul la care am aplicat azi,am mai primit o oferta,pe care insa o tin inca secreta,pentru ca e totusi,asul meu din maneca.

Ff...

Sunt tot racita si depresiva.

N-am nimci de luat decat Paraceamol Sinus.

As face o supra - supra doza de ceva..

Dar singurul drog pe care-l am e somnul.Nu,nu e singurul,mai am filmuletel gen 'Cloverfiel',cu baietii,din weekend.Filmulete si toaate pozele care's inca pe 'pending' in aparat.

Am plecat.Ma bag in pat.

MA injectez cu vise,probabil ma simt asa rau din cauza schimbailor majore din viata mea.

Probabil imbatranesc.

Probabil...ma gandesc...la alte vieti,trecute prin mine,ramase in amintire si-n suflet cu speranta reinvierii.

Vreau sa invie totul cat mai curand,ca sa pot fi fericita complet.

Nu vreau sa invie doar Cristi.El tot invie de 2000 de ani...

Screw Him,He's messing with me since childhood.

Noapte buna.

TE URASC.

.

-You played a very dangerous game.
-Change always is.

welcome into the matrix.

Filmele,cartile,visele,imaginile si drumurile,iubirea,pasiunea,aventura,sentimentele orgasmice ale sufletului,ura.Toate ne influenteaza viata.
Muzica,ritmul,dansul,linistea,stresul,somnul,trezirea de dimineata si dusul rece.
Toate ne influeteaza trairea vietii.
Si de multe ori,viata pare sa o ia pe cele mai ciudate drumuri,pe cele mai bizare cai cu sens unic.Iar apoi,se opreste si porneste dintr-un punct unic,pe care l-ai pastrat in memoria ta.Totul bine definit si structurat,tocmai ca sa-ti dea un avant.Trebuie sa mergi inainte si sa impui conditii ca sa poti supravietui.Nu trebuei sa ti se impuna.
Viata mea a fost multa vreme influentat de "The Matrix"..
Sunt pe jumatate nebuna,sufar de diferite tipuri de depresie si nu sunt deloc multumita.Nu-mi place sa cred ca tot ce se intampla e atat de real incat il incadrez in sfera irealului.Imposibil sau nu ,sunt convinsa ca viata mea e doar un programel al celui din exterior.Sunt un personaj pe care nu-l suporta si pe care-l detesta,dar pentru care din cand in cand i se face mila.Si atunci imi arunca o mana de bucurie,ca sa pot ciuguli de pe jos din ea.Sunt flamanda si mananc tot repede,si apoi raman cu gustul dulce amarui al sentimentului de bine.
Se face ca,am avut un weekend reusit.Si vineri seara,in apogeul distrugerii mele sufletesti,cand tot ce era rau se rupea din mine si se tansforma in fum,m-am oprit brusc din ritualul sacru al dansului.Am deschis ochii si dincolo de toti oamenii,transformati in umbre,pe perete curgeau litere verzi,pe fond negru.
Am realizat cu groaza,ca e primul semn ca viata mea e-un joc.
Si-atunci am realizat ca e timpul sa intervin.
Asa cum am realizat cu zile in urma c-am mai intervenit odata.
Viata mea e jocul numit Destin.
E bine programat si structurat.
Se schimba totul,inetul cu incetul.

unu jumate,joi spre vineri.

cred ca am ascultat karma police deja de 100 de ori.astept sa-mi treca obsesia.

aproape ca si-a pierdut semnificatia.

mi-am pilit unghiile,"armele" mele si mi-am taiat pielitele de pe margine pana cand a dat sangele.
de mult nu a mai dat sangele pe pielea mea.

mi-am facut mini-bagajul asa din priviri si tot nu's sigura ca as duce cu mine ce mi-am propus.

de fapt,nu constentizez faptul ca e DEJA vineri si ca au si trecut 4 saptamani.

de fapt,mi-e IAR frica sa plec.

multe persoane din jurul meu sunt mai extaziate decat mine, ca plec.nu,nu neapara din cauza absentei mele!desi e un prilej bun sa scutesc multa lume de nervii mei.mi s-a spus ca am nevoie de pauza asta de 3 zile,am muncit mult prea mult in ultimele saptamani,am dormit mult prea putin si-am mancat aproape deloc pentru ca n-am mai avut timp.

sa fi seriosi... si maine lucrez,nici maine noapte nu o sa dorm si de mancat tot nu o sa mananc pan' la Paste.

dar privind inapoi,da!chiar merit o pauza de relaxare,merit sa ma simt bine si sa intru din nou in ritualul mistic al dansului,al eliberarii spirituale.imi propun ca in cele 6 ore de drum sa invat cursurile din ultimele doua saptamani,ca sa dovedesc ca pot sa-mi dau examenul in 6 mai si nu trebuie sa aman.

mmmm.

si merit sa ma prostesc si sa uit de mine.

am inceput deja de azi :) .

merit sa-mi bag ghearele pana la sange in orice ma enerveaza.

uf,astept ziua de maine..

maktub

So, so you think you can tell Heaven from Hell,
blue skies from pain.
Can you tell a green field from a cold steel rail?
A smile from a veil?

Incerc,incet,in gand sa-mi amintesc pe unde mi-am pus viata.In ce colt al destinul mi-am lasat-o si cand.Ce sunt azi si de ce?Cand am inceput intregul proces si de ce sunt capabila in orice clipa sa accept o intoarcere in timp ca sa nu schimb nimic?
Pentru ce-mi caut amintirile-n cutia de pe balcon?De ce-am lasat acolo pozele-n rame,visele-n cuvinte?Peste cutia mica,arginie,s-a asternut praful.Arata exact ca in ziua in care am inchis-o.In interior, mirosul inca se mai pastreaza.E o iluzie a fericirii eterne,a idealului neimplinit.
Poate ca ar trebui sa scot chibritele din cutiuta de pe masa.Sa scriu si pe ea "2" ,ca si pe cealalta,si sa-mi propun sa inghesui acolo,ceva.DAr ce?Prezentul sau viitorul?
N-as vrea sa pun nimic,pentru ca prezentul nu mai exista,iar viitorul e deja prezent.

Imi amintesc in ce moment am uitat de mine.Dar imi amintesc ca acel moment coincide cu ziua in care am intervenit in scrierea destinului meu.M-am intors singura impotriva lui si-am gresit.Trebuia sa nu-l abat de cursul lui lin si placut.Trebuia sa...sa-l las asa.
Da-mi o sansa sa ma intorc...
N-am sa schimb nimic!

Am trait frumos,am visat si-am calatorit printre toate stelele.Am invatat fiecare constelatie si-am avut grija de- o stea.In ziua in care steaua n-a mai rasarit,totul s-a schimbat.Atunci am luat stiloul de aur al zeului si-am scris in caietul cu foi invechite.Am schimbat.
Am ramas doar cu amintirea si cainta.
Si-acum,dupa o lunga perioada de pauza,in care cursul si-a revenit la normal,vreau sa ma implic din nou.E un joc,e o senzatie,e o oarecare placere in toata durerea pe care-o scriu.
E destinul meu.
E destinul meu si ma pregatesc sa-l infrunt din nou.

Toti zeii sa ma ierte ca sa ma pot ierta si eu.

for a minute there, I lost myself

vreau sa-mi infig unghiile in tesutul moale al trupului ceresc-pamantean.vreau ca in loc de sange sa iasa tipete si-n loc de tipete buzele sa fie acoperite de sange.
vreau sa ma trezesc,ca sa pot fi treaza si constienta.vreau sa dorm ca sa pot scapa de frigul exterior.vreau sa caut caldura unde ea nu poate fi cautata.vreau imposibilul,atat de usor de atins.
un ideal al starilor depresive e o reteta cu parafa si semnatura ,spre raiul etern si morbid,al realitatii fara suflet.vreau o societate unde muzica nu e placere,cartea nu e mancarea creierului,unde dorinta de a omori nu e blamata.

for a minute there, I lost myself, I lost myself

am adormit cu ochii deschisi si nu am realizat ca realitatea e produsul imaginatiei bolnave a societatii.undeva,acolo,departe totusi nu stiu unde,stiu ca nu au exista niciodata turnuri si nici arme,iubire si nici ura,placere si nici durere.stiu ca sentimentele umane nu au fost inventate pentru ca sufletul nici nu exista,.sunt toate chimicale injectate intr-un corp translucid colorat cu vopsea permanenta.aplicati machiajul aici.

intra in depresie ,dragul meu suflet,fie-ti frica de viitor cum ti-a fost pana azi de trecut.
ignora insomnia si inchide ploapele.viseaza ca ai iar 65 de kilograme si stai cu pastilele,in fiecare seara tot mai multe,sub perna.
viseaza in continuare ca esti irecuperabil,ca nu mai ai sanse si vei vedea ca frica de care care ti-e frica e o iluzie.tu esti cel ce ma modeleaza.tu-mi modelezi formele si starile,dependenta si dorinta.tu esti cel ce modeleaza tot ceea ce sunt eu.eu sunt trupul si-ti spun sa ma modelezi ca sa ma pot adapta cerintei standard ce nu a existat niciodata.esti supremul,idealul.nu-ti fie frica pentru ca totul va fi bine daca asa vrei tu.

si dau drumul la apa,in cada alba.imi scufund picioarele in aburi si-n scurt timp realizez ca m-am innecat.
tremur de frig si de emotii,de visele pe care nu le pot visa,de dorinta arzatoare sa-mi infig degete in carnea alba,pana cand sangele le acopera.
imi doresc 35 de grade si-o pedala de acceleratie.

for a minute there, I lost myself, I lost myself

let's get lost tonught.

Jurnalul dintr-un viitor paralel si aproape imposibil,al unei tinere.

usa e inchisa.ferestrele stau acoperite de un perete gros de material,prin care rar mai trece lumina.

o lumina palida dintr-un colt,sta aprinsa de cateva ore,iar pe masa o lumanara arde depresiva.

bongul s-a racit acum cateva ore si pentru pipa nu mai avem site.sticlele de alcool s-au terminat ieri.cred ca am dormit o vreme,pentru ca altfel nu-mi explic cum timpul a trecut asa de repede.

nu pot sa manipulez trecerea lui ,dar pot sa-mi explic ca a disparut intr-un blackout total.

memoriile mele sunt vaste pana la un punct.tu vroiai sa ti-o tragi si eu ma uitam la tine cum stateai nestingherit fara sa stii de fapt ce e in capul tau.am tacut.

nu stiu daca s-a intamplat ceva.a fost totul haotic si absurd si eu eram in trecutul meu trecut.

te-ai dus sa faci un dush,iar mie mi-e frica sa nu vreau sa dau peste tine.nu-mi pot stapanii impulsurile ,desi am invatat ca e mai bine.si totusi,ma gandesc la apa ce curge in jos,pe corpul tau,si vreau sa curg si eu la fel.

mi-e imposbil sa nu vreau asa ceva.stii si tu la fel de bine ca mine.

ma las tradata de instincte,de emotii si de dorinte.

intru peste tine si -mi amintesc blackoutul.

sunt faze din alte timpuri,cand mi-era mau usor sa descriu totul.

apa calda si noi iesim de sub ea izbindu-ne de peretii reci.totul e rece,nu doar peretii.

toate lucrurile si toate emotiile noastre sunt reci si nedobandite,doar castigate.

in genunchi totul de rezuma la a-mi vedea de placerea ta.incerc sa nu ma gandesc la alte lucruri ce m-ar putea face sa ma opresc.

..

ma ridic.ma impachetez intr-un prosop,si te las sa-ti continui dushul.

imi aprind o tigara.

harder,better on the opposite.

duminca seara.

imi fumez tigara linistita,gandindu-ma la cat sufera,in camera alaturata frate-meu.

ma gandesc sa-i sugerez sa se apuce de ceva,nu stiu.sau macar sa-si ia o reteta de diazepam.

nu-i prea place sa citeasca carti,asa ca intr-o lume imaginara nu se poate scufunda.e si asa luat pana peste cap de servici.mi-e mila de el cum mi-e mila de mine.

stiu ca nu mai prea arat cum ma simt eu de fapt.stiu ca nu mai pot sa plang in orice moment,la orice colt,cand orice amintire mi se izbeste in fata ochilor.mi-e greu seara sa adorm,nu din cauza insomniei,ci din cauza starii mele sufletesti.

mi-e tot nu mi-e bine,pentru ca viata mea nu mai e perfecta.pentru ca eu nu mai pot sa fiu nimic din ce eram si pentru ca daca as putea,as muri in fiecare clipa dintr-o supradoza de heroina.

de multe ori mi-am pus problema suicidului si intotdeauna mi-am gasit un motiv sa traiesc,un altul mai bun,de fiecare data.

pe mainile mele se vede asta si nu cred ca as suporta sa-mi vad mainile goale,fara urmele innegrite de la incheieturi in sus.sunt o parte din trecutul meu si din viitorul meu.

acum,nu am motive sa-mi duc veacul pe pamant.lucrez zilnic cate 5 ore,stau cate 7 la scoala,si alte 4 la cursurile suplimentare.noaptea cand ajung acasa,tot ce vreau e sa dorm.

si atunci,in ciuda oboselii realizez ca nu pot sa dorm.e insomnie,e depresie,e lipsa acuta de pofta de mancare.e cate-o cafea la 3 ore si doua pachete de tigari pe zi.

si asa-mi duc veacul.da chiar vreau sa mor.cat mai scurt posibil,ca sa uit de suferinta asta provocata de moartea lenta a sufletului meu.

dar mi-e lene si m-am saturat sa urasc sa stau in viata.m-am saturat sa urasc si sa tot vreau sa mor,asa ca ma complac starii.

revin la monotonia ciudata,la lipsa acelui esential din viata mea.

...

ma uit in oglinda si vad un chip.

imi place sa cred ca sunt frumoasa,dar mai vreau sa aud asta cum o auzeam altadata.

nu mai am sperante-n mine si in viitorul meu.

nu cred ca frate-meu o sa fie bine vreodata,nu cred ca o sa fie fericit.

in 7 ani el a trait cat am trait eu in doi.

nu cred ca noi doi o sa gasim fericirea pe care parintii nostri au gasit acum aproape 30 de ani.

si daca nu cred,cum as putea sa-l sustin moral?

some things never change...

Some things never change,and everything I felt is updated to my present.
Some things do change,and ruin everything.
Trecutul m-a adus aici,simt tot ceea ce speram sa nu simt.
Din cauza unei erori genetice,cauzate de spatiu,timp si imaginar.

singurul lucru care te-a adus aici a fost lipsa ta de imaginatie. te-ai inchis intr-o lume prea deschisa.prea multi oameni pe care nu-i cunosteai.prea multa agitatie. tu veneai dintr-o liniste asurzitoare. te-ai ascuns o vreme in barlogul tau,dupa care citind afisele lipite cu aracet,de pe fiecare straduta a orasului,ai decis sa explorezi posibilitatile. ai cultivat o noua specie de ciuperci.ai cultivat ciuperci otravitoare.s-au extins prea mult si cand nu le-ai mai putut opri inmultirea,te-ai recreat. ar fi fost buna,o recreere.un nou tu.dar a fost sa fie un nou ego,cu greseli majore. ai gresit in tot ceea ce ai creat.noua ta personalitate este de fapt un esec.noua ta personalitate reprezinta tot ceea ce nu ai putut fi.tot ceea ce ai vrea sa fii si nu poti. unde s-au extins ciupercile,ai iubit.unde s-au extins ciupercile,ai suferit.si ca sa fugi de plantatia scapata de sub control,ai creeat celalalt tu.un "tu" unde nu exista reguli.unde tu esti regula numarul unu.une egocentrismul sta la baza.unde existi numai tu.si numai tu reusesti sa distrugi tot ceea ce e frumos si calitativ superior. cauti in continuare raspunsul,dar nu stii ca raspunsul sta in unica persoana care e in stare sa-si dea viata pentru tine.unica persoana care te simte si te-ar iubi poate,daca acel ego nu ar interveni. iti stii foarte bine latura rea,la fel cum iti stii cosmarurile si temerile.si stii foarte bine ca nu faci decat sa ranesti. sa scapi de ce ai creat. ca sa poti auzi adevarata agitatie.

repostare din data de 26.02.2007

skin and bonnes.

something unexpected couldn't hurt...

dimineata m-a trezit mama cu o cana mare de cafea.a incercat sa-mi faca o surpriza ,draga de ea,dar eu eram prea supararata ca trebuia sa ma ridic din pat,dupa doua ore de somn.asa ca am expediat-o din camera,lasand in urma ei pernele moi ,abia incalzite.

pe la 8 si 5 aveam impresia ca mi se termina viata,cum,pe rand,bateria la mp3player,cerneala din stilou si bateria de la telefonul mobil se terminasera consecutiv.imi doream un atac nuclear,un accident in partea din spate a autobusului,o ploaie acida,o tigara otravita.

imi doream multe.

pana pe la 9 si 20,agonia mea a fost generata de multele ore de nesomn,in ciuda oboselii.de la 9 si 20 incolo,am trait stari confuze de dor si tristete,inconjurate intr-o nevoie ciudata sa strang in brate ceva aproape de sufletu-mi prapadit.

a dat-o pe la 9 jumate pe idei filozofice despre iubire si puterea ei.profesorul de romana se uita la mine cu ochi mari si mirati,intelegand totusi de ce ziceam ce ziceam.

acasa n-am apucat sa stau prea mult si la cursuri am atipit uitandu-ma la indicatoare.

afara ,in pauza de tigara,mi-am zis : "dumnezeule,suntem 11 persoane afara.10 din ei sunt barbati.toti fumeaza si eu fumez.si totusi ma simt aiurea".

asta,ca sa intelegi la ce s-a redus existenta mea.

maine se anunta scandal la Kaufland,un scandal de care eu nu am chef.

la real merge bine,mai nou,cam totul.

salarul meu tot nu a venit.si nici aparatul.

cam asta e tot.

startul epocii.

epoca primitiva a gandurilor mele negre a apus demult.
sunt in evul mediul de-o vreme buna,pentru ca nu reusesc sa ma gandesc la mai nimic.
pierd sirul ideilor,pierd atentia fiecarui lucru si mai ales rabdarea...rabdarea mea a ajuns la un punct de unde sunt slabe sanse de intoarcere.
din toate punctele de vedere.
ma chinuie moral faptul ca sunt inconjurata zilnic de persoane proaste cu care nu po sa duc o discutie.cunosc persoane pentru care timpul inseamna un spatiu gol,fara plan si fara strunctura materiala.mi-e scarba deja de viitorul nul,al celor din jurul meu.
si-mi zboara iar gandul.
incerc sa citesc de o vreme Trainspotting.incerc.numaratoarea paginilor s-a oprit la 45,pentru ca nu pot,chiar nu pot sa citesc mai mult de doua randuri pe zi.
la cursurile de legislatie il aud pe Onea cum explica,dar in timp ce scriu,realizez ca nu am tinut nimic minte.
ce e cel mai rau,ca am ajuns ca in jumatatea de ora pe care o petrec acasa dupa-masa ,sa adorm cu capul pe masa,langa cana de cafea.e un somn morbid ,cu parfum de epuizare.

totusi,e bine.

am reusit azi sa ajung in Baia Sprie,chiar la capatul dinspre Baia Mare.
Un loc absolut superb,rupt din lume.

Am stat 20 de minute.

M-am simtit aproape de zei si-am trait.

in paradise angels sing to god.

In paradisio deo cante angeli,
In coaedifico sepeante madres.

dimineta as fi preferat sa mor de-un numar infinit de ori decat sa ma ridic din pat.

in universul patului meu,viata e perfecta si eu nu exist.ma integrez in somnul dulce si-n caldura placuta si moale a pernelor.
langa mine am cutiuta verde,plina cu nisip si vise,o lampa si-o carte.
dimineata,in fiecare dimineata,nu vreau sa fiu nascuta din acest univers.nu vreau sa fiu data afara din bine.doar daca,universul s-ar uni cu cel ce-a fost odata,al unui alt pat,plin de...plin de detoate.

In gandul meu bate vant de primavara.Im suflet lipseste totul,dar compensez cu implinirea pe plan material si cu fericirea pe care fratele meu o picteaza peste tot,pentru ca si-a gasit sufletul pereche.

Imi place sa vad fiinte fericite.
Dimineatameram probabil cea mai nefericita persoana de pe planeta.Fara sa-mi dau seama exact de ce.Din cauza oboselii,sau a lipsei de timp pentru universul patului meu..
Dint-un motiv sau altul,vroiam sa-l sun pe el.Fara sa-i zic ceva inteligent sau bine gandit.
Am vrut sa vorbim ceva,orice,ca doua fiinte ce au imparit si altceva decta muzica.
Mi-am amintit.Nu mai are telefon.
Una din legile lui Murphy,pusa in aplicare.
Cand in sfarsit am gasit pentru ce sa-l sun,n-am avut pe ce.
En fin.
Continui cu oboseala.E o stare de spirit in care ma complac,si nu sunt mandra sa zic asta.
Dar nu ma plang.Inac mai pot.Imi place.E un joc pe care imi place sa-l transform in extrem.
Cand voi ceda,voi cadea.
Pana atunci mai am.

Juno Reactor-War Dogs.

Monday&Tuesday's Obsession.

6 grade si ceata.

a fost frig si urat si credeam sa nu mai vad lumina soarelui prea curand.daca te uitai in gol,puteai jura ca florile albe ale copacilor sunt fulgi de nea.

fulgi ai primaverii si nori care s-au dus l'amiaz'.am avut o tentativa de a iesi in spatele blocului la poze,dar mi-am amintit de cursurile de la 5,si de cum intre 4 si 4 jumate as fi vrut sa dorm.

n-am dormit decat vreo 10 minute.

la curs,sunt privilegiata.sunt cea care detine anumite actiuni din firma,sunt fata sefului si totusi ma ascund de toate acestea.colegul meu de banca arata bine,e barbos.Il cheama Bogdan[ironia sortii] si seamana cu un prieten foarte bun [a doua ironie a sortii].Mi-a urat succes,i-am dat un pix,dupa care ne-am vazut de treaba.

am fugit apoi cu tata pana pe baraj.vroiam sa fac poze,dar pe drum era inca toamna.cativa copaci verzi,ici colo.ne-am intors pe la 8.bine dispusi.

am vazut-o pe mama si instantaneu m-am transpus in starea pe care o aveam dimineata : nervi si ganduri triste generate de ceata groasa.ma indispune tot ce face cand nu e in apele sale.

cateodata cred ca-i place sa ne certam si cauta orice rahat sa ma scoata din sarite.

am cedat.am plecat in camera.am fumat o tigara.

mi-e frig acum.un frig ciudat.

mi-o somn acum si mi-e groaza de ziua de maine.

mi-e scarba de tot si parca-as vrea o cana de cafea.

follow he white rabbit.

in universuri paralele,caut in pachete de tigari goale,tutun pe care sa-l strecor in foite.

foite,rulate si inchise la capat.

in universul paralel fata de cel paralel al meu,mai gasesc o problema fara solutie.

gasesc raspunsul la nemurire.moartea e chiar raspunsul.

kilograme de substante halucinogene ascunse printre stele,in tuburi de metal sade oxigenul.

oxigenul.baza si structura vietii.

viata sta la baza universului.universul ar fi mort fara viata.

viata e in mine si moartea la fel.am murit de prea multe ori.am murit in fiecare seara.

mor de fiecare data cand vreau sa plang.plang inainte sa se intample ceva rau.

plang pentru acel rau,pentru ca-mi distruge sufletul.pentru ca mor.si cand mor,trebuie sa renasc.

e greu.

imi pierd vremea pe-un camp ce-l aseaman cu viata mea ,acum.

e gol si soarele apune in fiecare seara in acelasi loc.

sunt goala de ganduri si in fiecare seara adorm in aceeasi pozitie.

e repetitie ciudata,stupida,haioasa.

nu mai am talent.nu mai cred in nimic ce fac,pentru ca tot ce fac mi se pare inutil.

trec printr-o criza,remediata doar de gandul ca peste doua saptamani,voi fi iar pe drumuri.

imi place asa,sa calatoresc.mi-e in sange.

in mai am masina.

in iulie plec.

in septembrie ma pun pe invatat.

in iunie termin.

in iulie imi caut apartament.

in august plec in maroc.

in octombrie sunt in cluj.

poate maine mor.

mor fara sa inviu.

caut iepurele alb,sa ma salveze.sa ma aduca la realitate.

il caut pentru ca-l stiam...odata.

singura sub dus.

12:30 am.ora la care i se face lui foame.isi prajeste paine pe o plita.imi imaginez gustul real a painii prajite pe plita.departe de gustul electronic al prajitorului(care oricum asteapta de-un an sa ajunga la el).

12:30 am. ora la care mie mi se face pofta de iaurtul cu capsuni din frigider,sau de cerealele cu fructe confiate.mi-e prea lene sa ajung in bucatarie.ma opresc in baie.

ma hotarasc sa fac un dus.mi-aprind o tigara.dau drumul la apa.apa curge rece in primele doua minute.intotdeauna uit asta.in acele doua minute mi-e frig.si caut ,in amintiri,ultima senzatie de inghetare a intregului corp,pe care-am trait-o.

incet ,apa se incalzeste si aburii se indeasa.o serie de fantezii imi vin in minte,o serie de lucruri pe care regret ca n-am avut (sa zicem) curajul sa le fac.

imi clatesc ochii printre picaturile de apa.s-au aburit de tot oglinzile.nu ma grabesc,mai trag un fum.

sub apa calda,uit de tot frigul.uit de degeraturile picioarelor in mijloc de iarna.uit de sufletul care se dezgheata la-nceput de primavara.

uit de tot.de scoala,de servici,de petreceri,de prieteni,de mine,de tot.

e cald si bine.apa-mi maseaza spatele,crestetul si apoi piere ,pe canal in jos.

se scurge fiecare graunte al zilei deja traite,al zilelor deja trecute.

revin la normal cand intorc robinetul spre est.(sau vest,sau sud,sau nord).

in oglinda inca aburita vad umbra mea.incetosat imi vad sufletul.

tigara sta stinsa,pe etajera alba,plina de nicotina,scrum,si gudron.

spotting-a-train

e hotarat si catalogat.corpul meu s-a adaptat la maxim trei ore de somn pe noapte.

"me no function sleep hours 3 over"

am dormit (record pentru ultimele 4 saptamani!) 6 ore azi noapte.am adormit cu Trainspotting-ul in brate,reciting la infinit ultime fraze de pe a 10-a pagina.Abia ma apucasem de ea,dupa luni de cautari prin librarii(puteam sa o comand de pe polirom,dar chiar n-am vrut),dar somnul mi-a luat toata senzatia de "nu ma las pana nu o termin in seara asta".Un fel de excitare a sufletului.Am avut un adevarat orgasm la nivel spiritual cand am gasit-o pe un raft alt raionului de carte ,din real.Batea lumina special pe ea,atragandu-mi atentia.

Mi-am numarat banii,m-am uitat la ce mai cumparasem,am pus din ce cumparasem inapoi pe rafturi.E una din cartile pe care mama nu o sa le prinda la citit.Limbajul ar demoraliza-o total.

M-am trezit la 7 si un sfert,mai sparta decat personajul principal al cartii.Ma durea tot corpul,ma miscam greu si mi-era aproape imposibil sa leg doua cuvinte.Ma simteam ca un caine rau,care altceva decat sa maraie urat nu stia sa faca.Totusi,rautatea asta s-a dus dupa ce am baut niste cafea.

Lansand la o parte faptul ca afara erau din nou -20 de grade,ca am asteptat 20 de minute in statie,ca sa prind un troleu jegos,ce mirosea a cadavru in stare avansata de putrefactie,primele ore ale dimineatii m-au prins in valuri scurte de energie,urmate de valuri imense de somn.

La un moment dat, printre toate cacaturile pe care le studiez la franceza,mi-am gasit capul.Il vedeam oarecum din exterior.Taiat si macelarit.Impartit in 40j-de-mii de buati,fiecare cantarind cate-o tona.

Am ajuns acasa la 3.M-am chinuit sa mananc un bol de cereale,pe jumatate plin.(Ma simt ca Jerry Seinfeld),dupa care mi s-a rupt tot filmul.Stiu ca am ajuns in pat.Si ca am dormit vreo douazeci de minute.M-am trezit cand a plecat tata.Dar am avut impresia ca am dormit vreo 4 ore.

Am mai dormit o tura pana a venit mama,abia apucasem sa-i fac cafeaua.
Corpul meu de robot stricat,a cerut somn azi.

Corpul meu de robot stricat,nu mai primeste deca 3 ore de somn pe noapte.Randamentul meu e mai bun asa.

In ceea ce priveste Summit-ul,nu sunt incantata de prezenta mai marilor in Romania.Sunt dezgustata de "anarhistii-pacifisti",care n-au nimic mai bun de facut decat sa apara la teve si sa sa joace.

In capul meu se dezvolta teorii destul de ciudate si imagini pe care nu le-am trait,din trecutul preistoric.E ciudat.Dupa ce-mi claific viziunile,le postez.

Pana atunci,ma intorc la heroina mea in doza dubla:cartea si somnul.

despre cristi.

cine e cristi?
cum adica cine e cristi?

crisi e..vecinul meu.sta cu un etaj mai sus.e de fapt si vecinul tau,si al prietenilor tai si al tuturor persoanelor pe care le cunosti.

sunt multi cei ce se inteleg bine cu el.e baiat de treaba.simtit,respectuos,are cei ...33 de ani de acasa.

relatia lui cristi cu mine e una absolut bizara.ne certam in fiecare zi si rare sunt datile cand linistea si pacea domina.

in ultimele luni,a fost un jeg.s-a purtat groaznic.mi-a distrus tot moralul,m-a facut sa uit de mine,mi-a distrus viata si acum vrea sa ne impacam.

sincer,e un ciudat.zau ca incerc sa ma port frumos cu el ,dar ma scoate din sarite.

azi.(ma rog...de fapt ieri)

dimineata,soarele gata de rasarit,cafeaua mea cu doua degete de spuma,tusul cu o consistenta perfecta pentru a-mi putea trasa linii bune in jurul ochilor,tigari uitate in scrumiera.

afara timp placut,cate-un vanticel ca sa nu uit de primavara,zambete si voie buna.

pana acum doua ore...

da,inteleg.e 1 APRILIE.si ce?e o simpla zi din an in care oamenii isi fac farse.

OAMNENII,nu vecinii cu puteri supranaturale.

Cristi mi-a baga un bug in player.Sta pe 'power off" de doua ore.

E mort.

Cristiiii...nu e amuzant!Sa nu te puna taicatu sa-mi mai faci vreo gluma azi ca mananci jar!

In infernul lui Dante te trimit.La tovarasul Luci.

Azi nu vreau nici un fel de gluma de factura spirituala.Nu vreau pahare sparte si nici furturi din portmoneu.

Va rog!

Multumesc!

P.S-15 dupa postare,playerul meu a pornit.f'kin pranks.